Patriotismul "de Ardeal"

Publicat în Dilema Veche nr. 105 din 26 Ian 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În ajunul Crăciunului, puţin peste ora unsprezece. Acasă la familia Gheorghe, masa e pe sfîrşite. Bunicul Gheorghe, 67 de ani, s-a abţiguit un pic de la pălincă, e roşu la faţă şi cam nervos. Îşi drege glasul. Restul familiei înţelege că i-a venit cheful de cîntat. Acelaşi repertoriu din fiecare an, de sărbători. Bătrînul Gheorghe dă tonul şi începe cam fals, dar în forţă: "C-aşa-i românul cînd se veseleşte, ca şi stejarul cînd înmugureşte!". Bunica Gheorghe se duce la bucătărie ca să taie cozonacul. Cei doi fii Gheorghe, ambii trecuţi de patruzeci, îi ţin isonul ca să-i facă plăcere. Nepoţii adolescenţi pleacă în cealaltă cameră, la televizor. Cîntecul nr. 2: "Noi sîntem români, noi sîntem aici pe veci stăpîni!". Bunica Gheorghe nu mai are ce ocupaţie domestică să-şi găsească, aşa că e nevoită să cînte şi ea. La al patrulea cîntec: "Nu uita că eşti român!", bunicul Gheorghe loveşte cu pumnul în masă şi izbucneşte în lacrimi. Familia tace, respectîndu-i emoţia. Patriotismul bătrînului Gheorghe nu este de faţadă, însă are o motivaţie precisă, alta în afară de stimulii bahici. Familia Gheorghe locuieşte într-un mic orăşel din Ardeal. Gheorghe face parte din rîndul românilor recalcitranţi deoarece nu se are bine cu vecinii săi unguri. În fiecare an, mai ales în preajma sărbătorilor, conflictele mai vechi legate, de pildă, de cine ar trebui să facă curat în curtea comună şi de ce, sînt reactualizate. Gheorghe se enervează în momentul în care vecinii săi vorbesc între ei pe ungureşte, iar el nu înţelege o boabă. Se enervează cînd descoperă şi că bradul lor e mai stufos şi sacoşele mai pline, pentru că au un fiu care e plecat în Ungaria sau în altă parte a lumii. Un fiu care "s-a descurcat", spre deosebire de copiii săi care vor ieşi probabil la pensie tot de la SNCFR. Aşadar, bătrînul Gheorghe se simte îndreptăţit să înjure: "Ai dracu' unguri!" şi să-şi găsească un sens propriei sale existenţe: mîndria de a fi român! Patriotismul său este doar o faţetă a unei structuri de gîndire marcate de (re)sentimente naţionaliste şi l-aş numi "patriotism de Ardeal". . Am mai întîlnit acelaşi tip de atitudine într-un idilic orăşel mai nou, din Mărginimea Sibiului - Sălişte. Încercam să descopăr de ce aici îşi au originile atît de mulţi academicieni (vreo nouă, dacă nu chiar unşpe, dintre care cîţiva în viaţă). Busturile academicienilor tronează şi acum în centrul localităţii. Sînt oare săliştenii mai deştepţi decît românii de prin alte părţi ale ţării? Are apa de aici proprietăţi miraculoase sau se consumă anumite alimente cu efecte benefice asupra minţii? Profesorul de istorie de la liceul local m-a lămurit pe un ton plin de învăţăminte: "Regalitatea maghiară putea să-i stăpînească mai uşor pe cei fără carte. Oamenii din această regiune ţineau la libertatea lor, s-au revoltat înaintea lui Horea şi au luptat împotriva armatei austro-ungare". Sforăitor, ca în vechile manuale! Aşadar, Explicaţia (cu "E" mare) ar fi că academicienii sînt "produsul enclavei româneşti" de la Sălişte. "Noi, săliştenii, sîntem foarte toleranţi, dar să nu se ia nimeni de istoria neamului şi de limba românească" - şi-a încheiat discursul care durase mai bine de două ore, profesorul. Ulterior, am mai aflat că săliştenii îi goniseră de-a lungul timpului pe toţi cei "de alte naţionalităţi" care se pripăşiseră pe la ei în sat, adică unguri, saşi, secui, evrei, rromi. Am cerut şi părerea unui cioban, în privinţa academicienilor: "Apăi, dom'şoară, noi p'aicea sîntem neam de ciobani. Iar ciobanii dintotdeauna au fost mai avuţi decît alţii. Pe vremea lu' Ceauşescu, era unul pe la noi care avea chiar şi elicopter!". Cît se poate de logic: ciobanii au avut bani şi, neştiind ce să facă cu ei sau cum să-i investească mai bine, şi-au trimis copiii la şcoală. Eram bucuroasă că dezlegasem misterul, însă frazele cu "patria", "neamul" şi "limba", ale profesorului, îmi stăruiau neplăcut în minte. Cu toate acestea, copiii de la liceul local mi-au mărturisit că "se simt mîndri că sînt sălişteni!" (sălişteni, nu români!) şi că vor să devină economişti, programatori PC, avocaţi. Probabil că anumite "mutaţii" de sensuri se produc numai în sistemul de gîndire al celor care au fost injectaţi timp de cîteva zeci de ani, cu drogul "iubirii de moşie"!

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.