- argument -

În anii ’80, în cele două ore de funcţionare a televiziunii de stat alb-negru ni se spunea întruna că sîntem un popor măreţ cu un mare cîrmaci. Acum ni se servesc zi şi noapte, la mai multe televiziuni color, dovezi că am fi un popor înapoiat. Ba mai mult, însuşi  „cîrmaciul“ de azi ne spune că sîntem un popor cu performanţe limitate. 

Numărul celor care credeau în propaganda comunistă era tot mai mic în anii dinaintea Revoluţiei. Audienţa televiziunilor catastrofiste de astăzi e şi ea în scădere, dar ideea înapoierii noastre tinde să devină un clişeu bun de folosit pentru a exprima orice nemulţumire: „ca la noi la nimenea“. 

Există totuşi date statistice obiective care arată că peste jumătate dintre români locuiesc în condiţii de supraaglomerare, că aproape jumătate dintre locuinţe nu au toaletă cu apă curentă şi canalizare, că tot aproape jumătate dintre locuinţe nu au baie şi nici duş.  Condiţii în care nici n-ar mai trebui să ne mirăm de consumul de săpun şi de pastă de dinţi, mult mai redus decît în restul Europei. 
Foarte aproape de Bucureşti există încă bordeie de pămînt care n-au nici măcar curent electric. Deşi natura ne oferă resurse importante pentru a face agricultură şi deşi avem cel mai mare procent din Europa al populaţiei ocupate în agricultură, balanţa produselor alimentare şi agricole e în mare deficit – adică importăm mult mai mult decît exportăm. Asta pentru că agricultura e în general ineficientă. Nu înseamnă că nu există şi ferme agricole performante, dar ansamblul pare să fie dezastruos pentru o ţară aflată în Uniunea Europeană.

Pentru mai mult optimism ar trebui aşadar să ne uităm la ţări din alte continente, fiindcă depinde foarte mult cu cine te compari, dar şi cum pui accentul, cum filmezi şi cum aranjezi lucrurile în scenă. Unii se întreabă dacă nu cumva şi Biserica noastră strămoşească are un aport în conservarea unor mentalităţi retrograde. Dacă şi cum ar trebui să se schimbe pentru a aduce mai multă „lumină“ în societate. Încercăm să descoperim şi cum apare conceptul înapoierii din perspectiva ideilor economice şi a istoriei. Încadrînd astfel lucrurile, sperăm să ne putem face o idee ceva mai precisă despre locul unde ne aflăm. Şi mai clarificăm puţin acea imagine despre noi înşine, care ne obsedează foarte tare.

Foto: A. Manolescu