Președinția și cetățenii

Publicat în Dilema Veche nr. 780 din 31 ianuarie – 6 februarie 2019
Președinția și cetățenii jpeg

Un mandat la cîrma Consiliului UE este în mare măsură o sarcină de rutină, și nu una de prestigiu. Președinția rotativă trebuie să asigure, de fapt, continuitatea agendei (adoptarea legislației inițiate deja de Comisia Europeană) și să medieze imparțial între pozițiile diferite ale statelor membre. Este o cutumă europeană ca statul care exercită președinția să lase deoparte, pentru șase luni, susținerea pozițiilor naționale, în interesul Uniunii ca întreg.

În același timp, președinția rotativă are o putere implicită importantă: să stabilească agenda și ierarhia priorităților printre dosarele aflate pe masă. Președinția poate grăbi, întîrzia sau chiar bloca anumite dosare. Aici intervine de fapt modalitatea prin care o președinție are posibilitatea de a promova ceea ce decidenții cred că ar fi „interesul național“, existînd însă datoria etică de a avea în vedere interesul tuturor cetățenilor europeni.

Pe parcursul procesului de pregătire, ministrul delegat Victor Negrescu, care a dus de fapt greul preparativelor, a insistat în declarațiile publice asupra faptului că perspectiva politică a mandatului trebuie să aibă în centru cetățeanul, ca sursă și finalitate a politicilor europene. El a căutat să dea o dimensiune cît mai largă implicării unor grupuri cît mai diverse în acest proces. Voi da trei exemple, cu punctele lor tari și problemele pe care le ridică.

Logo-ul președinției, mult criticatul lup, a fost selectat în urma unui concurs național adresat elevilor și studenților, și a fost votat public. S-a evitat astfel cheltuirea banului public pentru contractarea unei firme de marketing care, chiar dacă procedura ar fi fost complet transparentă, ar fi fost prea puțin reprezentativă. Desigur că logo-ul evocă, din păcate, lupul dacic și rezonează astfel cu revenirea tendințelor protocroniste în spațiul cultural românesc; în același timp însă, trebuie remarcat că narațiunea oficială care însoțește logo-ul evită în mod ostentativ referința aceasta, punînd accentul pe simbolistica biodiversității, a dinamismului și a curajului asociate cu imaginea lupului.

În al doilea rînd, a existat un efort de a „aduce Europa mai aproape de cetățeni“ prin organizarea seriei de reuniuni informale (obișnuite în orice președinție) în toate județele țării. Este vorba de aproximativ 300 de evenimente – conferințe, grupuri de lucru, reuniuni ministeriale sau la nivel tehnic. Unele președinții aleg să țină aceste evenimente la Bruxelles, altele în capitală; foarte puține state au optat în trecut pentru varianta evenimentelor în teritoriu. Trebuie spus că, la nivelul aparatului administrativ, a existat o rezistență foarte mare la această idee, invocîndu-se lipsa infrastructurii, timpul limitat al funcționarilor europeni participanți, precum și posibilitatea ca imaginea pe care ei să și-o facă despe țara noastră să nu fie tocmai bună. Ministrul Negrescu a insistat însă asupra acestei idei, invocînd tocmai necesitatea ca funcționarii și oficialii europeni să își facă o idee cît mai aproape de realitatea din teren, astfel încît să înțeleagă importanța unor politici redistributive către statele din Europa de Est – precum politica de coeziune. Imaginîndu-ni-l pe funcționarul european nevoit să meargă, de exemplu, la o reuniune la Zalău, unde ar fi găzduit de autoritățile locale, demersul apare aproape ca o formă de catharsis prin artă.

În sfîrșit, prioritățile. Pentru cristalizarea lor, procesul de consultări a început din septembrie 2017. Au fost cerute propuneri ministerelor, altor instituții ale statului și reprezentanților români în instituțiile europene. Propunerile acestea s-au negociat și renegociat, dar s-au și calibrat cu dosarele europene în curs, pe întreg parcursul anului 2018. Cel mai important moment a fost poate Forumul „EU-RO2019“, din februarie-martie, cînd prioritățile propuse de ministere au fost prezentate societății civile. În Forum s-a lucrat timp de o lună, pe 17 grupuri de lucru care au redactat rapoarte foarte consistente cu propuneri, iar participarea totală a fost de peste 400 de persoane. Rapoartele au fost o vreme disponibile pe site-ul de pregătire a președinției, dar au dispărut la 1 ianuarie. Ultimul cuvînt în definirea priorităților l-au avut, de fapt, funcționarii care au redactat documentul – iar aici s-ar putea face o discuție mai lungă despre tensiunile care există între așa-numitul „nivel politic“ și „nivelul tehnic“ din ministere.

Pe conținut, în documentul cu prioritățile publicat la 15 ianuarie, nu putem decît să constatăm faptul că, în ciuda eforturilor pentru o consultare cît mai largă, temele sociale au dificultăți uriașe de a fi promovate pe agenda aparatului de stat. În realitate, nimeni nu reprezintă și nu susține categoriile cele mai sărace și mai marginalizate: pentru funcționari, problemele lor ar fi o sursă de dificultăți administrative suplimentare; politicienii caută să atragă mai ales susținerea grupurilor de interese susceptibile să-i finanțeze și a autointitulatei clase de mijloc care de obicei merge la vot; iar ONG-urile care, eventual, adresează problemele lor au prea puține resurse umane sau de expertiză pentru a reuși cu adevărat să influențeze agenda. Cel puțin asta s-a întîmplat în cazul definirii priorităților președinției, și voi da un singur exemplu: problematica egalității de gen se regăsește într-adevăr în program, dar sub specia încurajării antreprenoriatului feminin și a accesului femeilor la funcții de conducere, ocultîndu-se aspectele mai arzătoare precum problema violenței domestice, fenomenul mamelor tinere sau sărăcia. Nu în ultimul rînd, accentul pe competitivitate și securitate în Program este evident în defavoarea valorilor sociale, echității și coeziunii, deși motto-ul președinției este „Coeziunea, o valoare comună europeană“.

Marele absent al priorităților președinției pare astfel să fie tocmai cetățeanul de rînd, cel cu puține mijloace de a influența agenda, dar care va suporta toate consecințele legislației europene adoptate în acest madat. 

Ruxandra Ivan este conferențiar la Universitatea din București și a fost consilier la cabinetul ministrului delegat pentru afaceri europene Victor Negrescu în perioada octombrie 2017 – noiembrie 2018.

Foto: flickr

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.