Programe şi finanţatorii

Publicat în Dilema Veche nr. 481 din 3-8 mai 2013
Programe şi finanţatorii jpeg

În Europa, educaţia a devenit, în ultima vreme, o preocupare constantă pentru dezvoltarea economică şi socială: sînt elaborate politici de sprijin, sînt stabilite obiective strategice şi sînt alocate fonduri speciale. Cum stau însă lucrurile la noi? Dincolo de strategii şi politici – care sînt resursele financiare prin care educaţia este sprijinită în România?

Teoretic, prin Legea Educaţiei, clasificările sau competenţele obţinute, atît în context formal, cît şi nonformal, sînt recunoscute la nivel naţional. Ambele sînt declarate a fi importante, sînt complementare şi au acelaşi scop final: dezvoltarea personală şi profesională a celor care iau parte la ele. Însă de cît de multă susţinere financiară beneficiază fiecare dintre ele? Se ştie că problema lipsei fondurilor pentru educaţia formală este una îndelung dezbătută. Cum stă, în acest context, educaţia nonformală, cea care dezvoltă competenţe la nivel personal şi este definită ca fiind complementară educaţiei formale?

Programe de finanţare europeană

Unul dintre cele mai reprezentative programe pentru educaţia nonformală la nivel european este „Tineret în acţiune“, un program prin care sînt finanţate proiecte cu şi pentru tineri. Gestionat în România de către Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP), „Tineret în Acţiune“ se desfăşoară la nivel european şi susţine activităţile de învăţare nonformală, participarea activă, voluntariatul, includerea socială a tinerilor cu oportunităţi reduse, drepturile cetăţeniei europene, implicarea tinerilor şi diversitatea, fiind o ocazie pentru tineri şi pentru cei care lucrează cu aceştia de a derula proiecte în comunitatea din care fac parte.

În 2013, în România, pentru proiecte ca „Schimburi de tineri“, „Iniţiative ale tinerilor“, „Proiecte pentru democraţie participativă, proiecte de voluntariat“ – prin Serviciul European de Voluntariat, „Proiecte de formare şi reţele“ şi „Întîlniri ale tinerilor şi responsabililor de politici de tineret“ (toate reprezentînd liniile de finanţare ale programului) sînt disponibile 7 milioane şi jumătate de euro.

Un alt program important al Comisiei Europene în domeniul educaţiei este „Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii“ (gestionat de către Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale), prin care sînt finanţate patru tipuri de proiecte şi activităţi: „Leonardo da Vinci“ –, care abordează nevoile sistemului de formare profesională, „Grundtvig“ – destinat educaţiei adulţilor, cunoscutul „Erasmus“ – care finanţează mobilităţi şi proiecte la nivel universitar şi, nu în ultimul rînd, „Comenius“ – program prin care sînt finanţate proiecte în domeniul preuniversitar.

Al treilea program de finanţare se numeşte „Fondul ONG“ şi, după toate dificultăţile create ONG-urilor de către fondurile structurale, acesta pune azi la dispoziţie o sumă impresionantă, de aproximativ 30 de milioane de euro. Lansat de curînd, „Fondul ONG“ face parte din mai larga schemă de finanţare a granturilor SEE şi norvegiene, 2009-2014.

În România „Fondul ONG“ este gestionat de către trei organizaţii nonguvernamentale – Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, în colaborare cu Fundaţia pentru Parteneriat şi Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi –, scopul său fiind să reducă diferenţele economice şi sociale în Europa şi să sprijine organizaţiile din România şi statele donatoare – Norvegia, Islanda şi Liechtenstein – de a dezvolta proiecte în parteneriat. Beneficiază de finanţare, prin acest program, domenii precum democraţia, voluntariatul, drepturile omului, drepturile minorităţilor, dezvoltarea durabilă, buna guvernare şi transparenţă, serviciile sociale şi cele de bază pentru grupurile vulnerabile, activităţi care vizează copiii şi tinerii, combaterea discursului instigator la ură, şi nu numai. Deşi educaţia nonformală nu apare ca fiind un obiectiv direct, programul încurajează organizaţiile nonguvernamentale să folosească activităţi de formare şi să includă în proiectele lor programe dedicate educaţiei nonformale, pentru fiecare dintre temele propuse de ei.

Alte organizaţii care includ educaţia nonformală ca metodă de lucru pentru atingerea unor obiective sînt: European Youth Foundation, Open Society Foundations şi Romanian American Foundation.

European Youth Foundation – o organizaţie europeană înfiinţată în 1972 de către Consiliul Europei – finanţează proiecte care îi vizează, evident, pe tineri, are un buget anual de aproximativ 3 milioane de euro şi sprijină organizaţii nonguvernamentale de tineret şi reţele de organizaţii. Open Society Foundations îşi propune să „construiască societăţi tolerante, cu guverne responsabile şi deschise participării tuturor oamenilor“. Fundaţia este preocupată de responsabilizarea tinerilor, de accesul lor egal la o educaţie de calitate. Romanian American Foundation vizează dezvoltarea spiritului antreprenorial, îmbunătăţirea educaţiei şi promovarea spiritului filantropic. Multe dintre proiectele pe care le finanţează au o parte educativă nonformală.

Finanţările româneşti

La fondurile din afara ţării se alătură cîteva programe româneşti derulate de instituţii publice, companii şi organizaţii nonguvernamentale. Astfel, Ministerul Tineretului şi Sportului administrează fonduri specifice, destinate proiectelor de educaţie pe teme specifice de tineret, în care sînt incluse şi activităţile de educaţie nonformală. De asemenea, Administraţia Fondului Cultural Naţional oferă finanţări nerambursabile pentru proiectele culturale, iar legătura cu educaţia nonformală se realizează mai ales prin partea de finanţare dedicată educaţiei culturale, unde se pot încadra proiecte culturale nonformale. Asociaţia pentru Relaţii Comunitare oferă suport financiar pentru proiecte locale din domeniul educaţional, protecţia mediului, cultură, dezvoltarea tinerilor. Youth Bank îi încurajează pe tineri să lucreze împreună şi să ia decizii privind comunitatea din care fac parte.

Fondul pentru Inovare Civică – de la Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile – susţine ideile inovatoare ale organizaţiilor nonguvernamentale prin care sînt încurajate responsabilizarea şi participarea oamenilor la dezvoltarea comunităţii, educaţia civică fiind una dintre priorităţile acestui program.

Finanţările private

Pe lîngă programele cu bani obţinuţi prin strîngere de fonduri, găsim şi un număr de programe ale unor companii româneşti sau străine care susţin proiectele de educaţie, fără să fie, însă, exclusiv dedicate acesteia. Printre ele se numără Fundaţia ERSTE, al cărei principal obiectiv este să promoveze şi să sprijine dezvoltarea unei societăţi incluzive, ai cărei oameni „să-şi ia soarta în propriile mîini“.

„Ţara lui Andrei“ este un alt program iniţiat de către o companie privată – OMV Petrom, un program prin care sînt susţinute proiecte de responsabilitate socială care sprijină antreprenoriatul social, unde îşi găsesc locul şi activităţile de educaţie nonformală desfăşurate în comunităţi.

Şi pentru că amintim de responsabilitate socială, Raiffeisen Comunităţi este un asemenea program, derulat de Raiffeisen Bank România, prin care se sprijină proiecte care vizează implicarea comunitară, activităţile de educaţie nonformală fiind mai mult decît binevenite, chiar încurajate.

După toate aceste exemple, putem vorbi, în concluzie, de susţinerea educaţiei nonformale în România? Cu siguranţă, putem spune că există fonduri pentru educaţia nonformală. Însă nu îndeajuns. Pentru ca acest tip de educaţie care susţine, pînă la urmă, dezvoltarea unei societăţi, să iasă din anonimat, să fie promovată şi să ajungă, precum statutul legal, complementară unei educaţii formale, ar fi nevoie să existe cît mai multe programe iar proiectele să ajungă cît mai uşor la beneficiarii săi.

pagină realizată de Vera ULARU, Miruna COVACI şi Vlad DUMITRESCU

Foto: FDSC

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.