Puterea exemplului – interviu cu Florin STOICAN

Publicat în Dilema Veche nr. 602 din 27 august - 2 septembrie 2015
Puterea exemplului – interviu cu Florin STOICAN jpeg

Cum v-a venit ideea asociaţiei şi ce a motivat înfiinţarea ei? 

Înfiinţarea Asociaţiei Kogayon a fost cea mai simplă cale pentru atingerea unui scop pe care o mînă de prieteni, pe atunci studenţi (2003), şi l-au propus, acela de a înfiinţa şi de a proteja Parcul Naţional Buila-Vînturariţa. Totul a pornit cînd ne-am zis că, dacă tot mergem pe munte, de ce să nu şi facem ceva pentru el? 

Asociaţia dvs. se bazează doar pe voluntari? Cum îi recrutaţi, cum îi selectaţi, pe ce criterii? 

Povestea asociaţiei este legată în primul rînd de oamenii care o formează, voluntarii care au reuşit prin pasiunea şi munca lor să facă lucrurile extraordinare cu care acum ne putem mîndri. Ne place să spunem despre noi că sîntem o familie, un mare grup de prieteni, partea organizaţională fiind ceva colateral. Nu avem un sistem de recrutare sau selecţie, cotizaţii şi ierarhii, pur şi simplu la noi a fost şi este primit oricine doreşte să ni se alăture şi să pună umărul la acţiunile şi proiectele noastre. 

Cum îi pregătiţi? Ce trebuie să facă un voluntar în asociaţia dvs., care sînt activităţile şi atribuţiile sale? 

Pregătirea vine mai mult din mers, la faţa locului, pe lîngă experienţa cu care voluntarul vine la noi. Toate acţiunile şi proiectele noastre au fost şi o şcoală pentru noi toţi. Am învăţat rînd pe rînd cum se scrie şi se gestionează un proiect, cum se face inventarierea şi monitorizarea faunei, ce înseamnă educaţia ecologică, ce nevoi au comunităţile locale, ce aşteptări au vizitatorii zonei, ce înseamnă managementul unei arii naturale protejate. Astfel, în timp, mulţi s-au specializat şi au cîştigat experienţă în diferite domenii, devenind coordonatorii celorlalţi voluntari. 

Ce calităţi trebuie să aibă un voluntar? 

În primul rînd trebuie să vrea să se implice, apoi să aibă timpul şi resursele necesare. Cu implicarea la români e o mare problemă, e greu să-i scoţi pe oameni din inerţia inactivităţii, iar în ceea ce priveşte timpul şi resursele, rareori voluntarii dispun de ambele: studenţii au timp, dar le lipsesc banii, angajaţii au bani, dar nu prea mai au timp. Însă cauzele bune şi proiectele frumoase atrag întotdeauna voluntari. Important e să se identifice şi să creadă în acţiunea la care participă împreună cu ceilalţi. 

Ce înseamnă, concret, administrarea şi întreţinerea unui parc naţional? Ce presupun ele? 

Este o activitate foarte complexă, ce presupune atingerea scopului pentru care parcul s-a înfiinţat, anume conservarea patrimoniului natural, în acelaşi timp cu cele conexe de recreere, educaţie şi ecoturism. Aceasta se face prin acţiuni precum pază, control şi patrulare, inventarieri şi monitorizări ale patrimoniului natural şi cultural şi ale activităţilor desfăşurate, amenajare şi întreţinere a infrastructurii specifice, informare, conştientizare şi promovare, educaţie ecologică şi altele. 

Este voluntariatul o soluţie pentru rezolvarea problemelor ecologice din România, pentru conştientizarea lor, pentru formarea unei conştiinţe ecologice? În ce fel? Cum stăm în momentul de faţă la aceste capitole? 

Este o soluţie, dar nu suficientă dacă este singura. Ne lovim de o mare prăpastie între modul în care noi şi alţii ca noi, pe de o parte, privim lucrurile, şi acela în care autorităţile mînate de voinţa politică şi interesele economice o fac, pe de alta. În vreme ce noi ne gîndim la beneficii mari, dar cumulate în timp pentru comunităţile locale, la care se ajunge prin creşterea şi dezvoltarea multor afaceri locale la scară redusă, politica publică este îndreptată spre proiecte şi cheltuieli mari, uriaşe. Problema nu ar fi aşa de mare dacă aceste proiecte nu ar demola valorile naturale pe baza cărora ne-am putea construi viitorul următoarelor generaţii, de dragul unor cîştiguri efemere şi fără viitor.

Încercăm să depăşim această barieră de abordare pornind din interior, de jos, cu credinţa în puterea exemplului şi în implicarea comunităţii locale. Numai după ce membrii acesteia vor fi convinşi de valoarea pe care le-o oferă patrimoniul natural de lîngă ei, se vor implica activ şi decisiv în convingerea autorităţilor şi a politicienilor de a-l păstra şi valorifica durabil pentru bunăstarea lor şi a generaţiilor viitoare.  

Florin Stoican este preşedintele Asociaţiei Kogayon. 

a consemnat Iaromira POPOVICI  

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.
image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.