Rolul civilizator al femininului

Monica NEAŢU
Publicat în Dilema Veche nr. 573 din 5-11 februarie 2015
Rolul civilizator al femininului png

La sfîrşitul secolului al XI-lea, ducele Guillaume de Aquitania (1071-1126) îşi încînta şi scandaliza contemporanii cu creaţiile sale literare. În versuri tandre, el îşi cînta dragostea pentru o doamnă idealizată şi intangibilă, insistînd pe supunerea datorată acesteia. În versuri la fel de înflăcărate, dar într-un limbaj licenţios, ducele îşi lăuda cuceririle mundane, una dintre ele beneficiind, conform legendei, de un portret nud pe interiorul scutului războinicului-trubadur. Aventurile literare ale ducelui marchează începuturile unui fenomen cultural şi social în Franţa medievală. Cunoscută sub numele de

sau amor curtenesc, lirica trubadurilor a înflorit la marile curţi senioriale franceze, ea punîndu-şi amprenta asupra mentalităţilor elitelor europene. Lumea violentă a războinicilor s-a lăsat îmblînzită,

impunînd un nou tip de comportament. Cavalerul se transformă într-un personaj curtenitor, generos, care îşi modelează caracterul pentru a fi pe placul doamnei, personajul central din cîntecele trubadurilor. 

Departe de a fi sinonimă cu ideea de emancipare a femininului, dragostea curtenească este dominată de dorinţa masculină de a-şi evidenţia rafinamentul şi eleganţa prin intermediul doamnei. Cavalerii, majoritatea inferiori din punct de vedere social, venerau o doamnă enigmatică, îi purtau culorile, o slujeau cu fidelitate, o apărau de curtenii trădători şi de furiile unui soţ rău, dovedindu-şi devotamentul faţă de stăpîna inimii lor. Prin intermediul acestui personaj feminin idealizat, societatea războinicilor se civilizează, învaţă să îşi înfrîneze impulsurile şi să dea dovadă de răbdare şi modestie.  Dacă atenţia slujnicelor se căpăta cu daruri modeste, dragostea doamnei se dobîndea graţie unui discurs plăcut, aproape savant, printr-un comportament elegant la curte, la serbări sau în simple conversaţii. Conceptul de curtoazie se impune în gîndirea europeană, desemnînd omul elegant, generos, rafinat. În final,

devine pretextul pentru un comportament civilizat, arta iubirii implicînd un rafinament cotidian, fie că vorbim de societatea masculină sau de cea feminină. 

Tot în această epocă îşi fac apariţia diverse reguli de comportament, inspirate de scrierile Antichităţii. Amuzante pentru cititorul contemporan, multe îi ironizează pe domnii şi doamnele de acum şapte sute de ani. Doamna trebuie să bea cu grijă, cu înghiţituri mici, să nu îşi îndese mîncarea în gură sau să ia o altă bucată înainte să termine ce are în farfurie, să îşi şteargă gura de grăsime, să bea delicat din potir, să nu producă sunete neplăcute cînd bea şi să evite beţia (Jean de Meung,

, secolul al XIII-lea). În cazul cavalerilor, sînt menţionate diverse sfaturi privind curtarea doamnei: domnul trebuia să dea dovadă de tact şi cumpătare, nimic nu deranjează mai mult decît stridenţele de limbaj şi faptele necugetate. Darul, marea problemă a îndrăgostitului medieval, cunoaşte o transformare radicală faţă de tradiţia Antichităţii. Dacă în vremea lui Ovidiu, darurile cumpărau favorurile curtezanei, în Evul Mediu ele simbolizau dragostea, de aceea erau alese cu grijă, scopul fiind să amintească de un sentiment, nu să oblige. Lirica trubadurilor evocă şi senzualitatea dragostei, oferind sfaturi pentru momentul întîlnirii amoroase (trăită sau imaginată). Bărbatul, chiar dacă el era cel care conducea jocul erotic, trebuia să dea dovadă de înfrînare (faimoasa probă a trupurilor –

), să asculte de dorinţele doamnei, plăcerea dragostei

era împărtăşită de ambii parteneri. 

Trăită sau imaginată, dragostea trubadurilor a acordat femininului un rol definitoriu în procesul civilizării, doamnele fiind cele care au conferit eleganţă şi rafinament Europei medievale şi moderne. Considerate

doamnele de la marile curţi regale sînt asociate conceptului de

În procesul de edificare a societăţii rafinate, regii invocă respectul şi dorinţele doamnelor, pentru a impune diverse reguli de politeţe. Printr-o exclamaţie celebră,

Ludovic al XIV-lea le-a atras atenţia curtenilor că respectul datorat regelui trebuia să se extindă şi asupra societăţii feminine. 

Reminiscenţele curtoaziei medievale se întîlnesc pînă în epoca contemporană. Fascinaţi de civilizaţia feudală, romanticii secolului al XIX-lea transformă sărutul mîinii într-un adevărat semn al rafinamentului. Gestul, impus de elitele franceze, devine o adevărată modă în Europa interbelică, fiind însoţit de o serie de reglementări stricte. Niciodată practicat pe stradă sau în locuri publice, sărutul mîinii era rezervat recepţiilor şi întîlnirilor private. Domnul trebuia să dea dovadă de eleganţă şi sobrietate, să aştepte ca doamna să îi întindă mîna, iar gesturile sale să nu denote lascivitate. Prin reguli, considerate astăzi romantice sau desuete, domnii erau învestiţi cu o putere de protecţie simbolică, ei aducînd un omagiu eleganţei feminine. Cavalerul care oferă braţul doamnei, intră primul în restaurant şi îi ţine uşa şi mantoul, coboară şi urcă scările primul, iată cîteva reguli de comportament, care le încîntau pe străbunicile noastre şi care continuă să facă parte din ADN-ul bărbatului curtenitor. 

Cele două Războaie Mondiale, emanciparea feminină din anii ’60-’70 şi mutaţiile sociale din ultimele decenii au transformat bunele maniere într-o cetate asediată, spectrul ridicolului ameniţînd curtoazia. Bunele maniere au încetat să mai fie privite drept apanajul unei elite sociale, dornice să-şi afirme preeminenţa. Chemată să tempereze agresivităţi şi să permită convieţuirea unor identităţi şi individualisme diverse (sociale, culturale, sexuale etc.), politeţea se adapteză în funcţie de mutaţiile culturale, tehnologice şi economice. 

Monica Neaţu este dr. în istorie, cu o teză despre „Identităţile confesionale în Europa medievală“, şi lector la Fundaţia Calea Victoriei. 

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.