De la începutul anului, 8313 de etnici romi originari din România şi Bulgaria au fost repatriaţi din Franţa, faţă de 9875 în 2009. Acestea sînt cifrele în spatele cărora se poartă un adevărat război, la nivel european. Respectarea drepturilor omului, a prezumţiei de nevinovăţie, dar mai ales a dreptului la liberă circulaţie au fost tot atîtea provocări la adresa Parlamentului European. Una dintre cele mai importante instituţii ale Uniunii Europene, după Tratatul de la Lisabona, Parlamentul şi-a luat rolul în serios şi de această dată. 

„Situaţia unor cetăţeni români care comit infracţiuni în state ale UE trebuie abordată fără prejudecăţi şi stereotipuri generalizatoare şi, mai ales, bazate pe criterii inacceptabile, precum cel etnic sau abordarea de tip colectiv“ – consideră europarlamentarul PD-L/ PPE Petru Luhan. Problematica integrării sociale a unor cetăţeni ai Uniunii Europene nu are nici o legătură şi nu intră sub incidenţa acquis-ului Schengen, mai avertizează europarlamentarul. „Schengen reprezintă un spaţiu comun de liberă circulaţie, iar România îndeplineşte cerinţele acquis-ului comunitar aplicabil pentru domenii precum cooperarea poliţienească, protecţia datelor personale, vize, controlul frontierelor maritime, terestre, fapt confirmat de fiecare evaluare a experţilor. Prin urmare, România a dovedit deja că este în măsură să gestioneze eficient fluxurile migratorii la frontiera externă a Spaţiului Schengen, la standardele la care această problematică este gestionată în prezent de actualele state membre Schengen.“ 

Pentru a afla cum vede Comisia Europeană finanţarea acţiunilor concrete care să ajute la incluziunea socială a romilor, Petru Luhan a adresat Comisiei Europene două întrebări scrise. Prima s-a referit la măsurile pe care Comisia le va propune statelor membre în perioada următoare astfel încît utilizarea fondurilor structurale să contribuie la soluţionarea problemei minorităţii romilor. A doua a adus în discuţie implicarea Comisiei în asistarea statelor membre pentru creşterea capacitaţii de absorbţie a fondurilor, inclusiv prin măsuri suplimentare de simplificare a procedurilor de accesare a acestora. „În funcţie de răspunsurile primite, vom înţelege împreună în ce măsură Uniunea Europeană este sau nu pregătită să îşi asume responsabilitatea rezolvării acestei probleme importante“ – a precizat Petru Luhan. 

În dezbaterea privind situaţia populaţiei rome în Europa, deputaţii europeni aparţinînd grupului politic PPE au subliniat necesitatea unei acţiuni UE mai puternice pentru incluziunea romilor, în timp ce membrii S&D, ALDE, Verzilor/EFA şi GUE/NGL au condamnat acţiunile întreprinse de guvernul francez, catalogîndu-le a fi discriminatorii şi în contradicţie cu legislaţia europeană. 

Secretarul de stat belgian pentru afaceri europene, Olivier Chastel, a reafirmat respectarea valorilor şi principiilor înscrise în tratat, precum „respectul principiilor statului de drept şi drepturile minorităţilor“. El a reamintit că fiecărui stat membru îi revine sarcina de a sprijini integrarea romilor. 

Viviane Reding, comisar în domeniul Justiţiei, Drepturilor Fundamentale şi Cetăţeniei, a afirmat că, dacă vor fi găsite dovezi juridice, fireşte că se vor emite sancţiuni. În intervenţia sa, a arătat că este esenţială o abordare europeană a integrării romilor şi identificarea de soluţii comune de către statele membre şi Comisia Europeană, complementar faţă de eforturile naţionale, în domenii precum educaţia, formarea profesională, sănătatea şi locuinţele. Soluţia la situaţia socio-economică dificilă, cu care se confruntă romii, este incluziunea socială a acestora în societăţile în care trăiesc, fie că este vorba de ţara de origine sau de ţările gazdă. 

Serviciul juridic al Comisiei încă analizează argumentele guvernului francez – a mai precizat doamna Reding. Au fost identificate o serie de puncte importante asupra cărora autorităţile franceze trebuie să dea lămuriri suplimentare. Comisia a trimis în acest sens o scrisoare autorităţilor franceze. Dacă vor fi găsite dovezi juridice, fireşte că se vor emite sancţiuni, a avertizat comisarul pe Justiţie.

Mihaela Militaru este asistenta europarlamentarului Petru Luhan.

Foto: Lucian Muntean