Rutine, schelete invizibile şi dezorientare test-oriented

Doru CĂSTĂIAN
Publicat în Dilema Veche nr. 916 din 28 octombrie – 3 noiembrie 2021
Între romantism, geopolitică și ucronie: nu plictiseala ucide, ci blazarea jpeg

Aş spune că nu trăim vremuri bune pentru rutine. Realitatea frige şi are nenumărate suprafeţe. Din fiecare perete de sticlă te privește un chip zîmbitor, care te îndeamnă să fii creativ, să ieşi din rînd, din linie, din tipare, din minţi. Exerciţiul e desuet, rutinele irosesc timp (desigur, o resursă) şi ne fac să pierdem ritmul în care lucrurile se înspumează, dezordonat şi seducător, precum crestele mării. Pentru cei vechi, asceza era o formă de a face ceva al tău, de a nu uita ce te ţine pe acest pămînt, de ce e nevoie de mai mult decît de o ceaşcă de cafea pentru a te ridica din pat dimineaţa. Pentru noi au devenit suspecte, deşi reuşim cîteodată să le strecurăm pe uşa din dos.

Din punct de vedere strict pedagogic, rutinele nu pot fi eliminate din practicile prin care se încearcă formarea şi informarea elevului. Majoritatea discuţiilor din spaţiile (ceva mai) pop ale dezbaterii se axează pe abilităţile cognitive ale elevilor, mai puţin pe cele sociale sau axiologice. Ştim însă, şi din intuiţiile celor vechi, dar şi din cercetarea recentă, că învăţarea se produce la cel puţin două niveluri (într-una dintre cele mai simple categorizări/clasificări) şi că putem vorbi despre o învăţare de suprafaţă şi una de profunzime. Învăţarea de profunzime presupune asimilarea adîncă, integrarea informaţiei în ansamblul de cunoştinţe declarative şi procedurale ale individului, dar şi relaţii coerente şi funcţionale cu valorile şi dispoziţiile lui definitorii. Mai simplu şi mai puţin tehnic, nu doar volumul şi calitatea cunoştintelor contează (deşi contează enorm), ci şi semnificaţia lor pentru mine, raportul cu valorile mele, cu personalitatea şi arhitectura mea interioară în ansamblu. În fine, să observăm încă un lucru fundamental: o bună gestionare a cunoaşterii presupune şi o capacitate mare de influenţare şi evaluare a automatismelor noastre inferenţiale, un control mai mare al sistemului 2 (lent, reflexiv, performant în evaluare) asupra sistemului 1 (rapid, nereflexiv, predispus la erori), ca să folosesc deja celebra terminologie a lui Daniel Kahneman.

Toate aceste elemente ale formării profunde nu pot fi obţinute în afara stabilirii şi practicării unor rutine. Voi exemplifica prin descrierea pe scurt a unor rutine de gîndire vizibilă, cu menţiunea că există rutine care antrenează şi alte caracteristici pe care vrem să le formăm la elevi (de exemplu, practicarea unor ritualuri ale grupului pentru a creşte gradul de coeziune a comunităţii şcolare). Rutinele prezentate mai jos sînt preluate din cercetările lui Ron Ritchhart & co, descrise în cărţi precum Making Thinking Visible: How To Promote Engagement, Understanding and Independece For All Learners sau Creating Cultures of Thinking: The 8 Forces We Must Muster to Truly Transform Our Schools. De asemenea, o descriere a rutinelor de gîndire vizibilă se poate găsi la adresa pz.harvard. edu/projects/visible-thinking.

Think-puzzle-explore (TPE). Elevilor le este prezentat un material (scris sau fişier multimedia), după care li se cere să treacă materialul respectiv (individual sau pe grupe) prin trei paşi: Gîndeşte! (Think): elevii caută ideea fundamentală a textului, identifică ideile conexe, văd cum se implică şi se susţin reciproc, dacă se contrazic, cum se leagă de cunoaşterea lor anterioară etc. La cel de-al doilea pas (Puzzle), elevii identifică idei sau informaţii care li se par interesante, provoacă surpriza sau dorinţa de a şti mai mult, pentru ca, în cele din urmă, să treacă la pasul al treilea (Explore), care presupune un efort independent de a documenta pe cont propriu unul sau mai multe dintre elementele identificate la pasul al doilea. Răspunsurile sînt înregistrate în scris, pot fi revizitate după documentare suplimentară, pot servi drept bază de discuţii şi dezbateri.

Claim-Support-Question (CSQ) este un alt exemplu de rutină, una care dezvoltă abilităţi şi deprinderi complexe, cum ar fi capacitatea de a argumenta şi de a evalua în acelaşi timp propriile argumente. Astfel, elevului i se cere să susţină o teză, să o argumenteze şi să vadă în acelaşi timp limitele propriilor argumente, căutînd explicaţii mai complexe şi antrenînd dezvoltarea profundă a conştiinţei propriei failibilităţi, dar şi a mijloacelor pentru a o depăşi. Există alte cîteva zeci de rutine de gîndire vizibilă, aplicabile cu rezultate spectaculoase şi cu resurse minime. De asemenea, acest mod de lucru duce în timp la instaurarea unor adevărate „culturi ale gîndirii” (termenul lui Ron Ritchhart), culturi profund participative şi motivante atît pentru elev, cît şi pentru profesor.

E inutil, cred, să precizez că alte tipuri de rutine sînt posibile, urmărind eventual alte finalităţi. În orice caz, rutinele sînt inevitabile. Atunci cînd nu sînt instaurate conştient, ele se formează în afara controlului şi obiectivelor pedagogice. În munca pedagogică, ele alcătuiesc scheletul pe care poate creşte carnaţia personalităţii complexe pe care o urmărim.

Deşi nu aş fi vrut cu orice preţ, mă văd nevoit să închei articolul cu o observaţie amară despre învăţămîntul nostru. Deşi progresele sînt vizibile endemic, deşi tot mai mulţi profesori încep să intuiască şi să înţeleagă nevoia de educare, învăţare şî formare profundă, practica majoritară aparţine deocamdată tot învăţării mai degrabă superficiale, test-oriented. Cercetarea dedicată a arătat de multă vreme limitele fatale ale unui astfel de mod de a educa. Limite pe care, din păcate, cred că le vedem azi şi în spirala malignă în care se îmbrăţişează, într-un dans zilnic al morţii cuantificabile, prestaţia unei clase politice incapabile să facă cu adevărat pasul spre politic şi rutinele de gîndire ale unei populaţii majoritar străine de ştiinţă şi de modurile critice de raportare la cunoaştere şi la informaţie. 

Doru Căstăian este profesor de filosofie și științe socio-umane, publicist, traducător.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.