„Și ce fac acum, o iau de la capăt?“

Publicat în Dilema Veche nr. 694 din 8-14 iunie 2017
„Și ce fac acum, o iau de la capăt?“ jpeg

Unul dintre coșmarurile mele recurente se întîmplă în secretariatul Facultății de Litere. Deschid ușa, intru, mă îndrept spre avizier. Îmi caut numele. Îl găsesc. În tabelul acela imens scrie că nu mi-am dat licența din cauza unei restanțe la sport. Picioarele mi se fac moi, fața îmi rămîne imobilă și mă apucă tremuratul. Singurul gînd pe care-l am în cap e: „Și ce fac acum, o iau de la capăt?“ Încep să caut pe cineva să mă lămurească ce s-a întîmplat. Explic în stînga și-n dreapta că e o greșeală, eu mi-am luat toate examenele și am terminat. Nu e nimeni cu care să vorbesc, oricîte uși aș deschide, așa că mă trezesc lac de apă și speriată.

M-a înnebunit mereu presiunea momentului, gîndul că pot să nu mă adun sau, pur și simplu, să am o zi proastă tocmai cînd era programat marele examen. Viața noastră e această cursă cu obstacole. Trebuie să performăm, să fim deștepți, să trecem peste ele, ca și cînd atunci ni s-ar decide viața.

Mi-am dorit atît de mult să intru la facultate și să vin la București încît, pînă s-au afișat rezultatele, vara a fost oribilă. Prietena mea dăduse la Filozofie. Eu am intrat, ea a picat. Nu știam cum s-o consolez. Tristețea și dezamăgirea ei, anul în care urma să stea acasă și să se pregătească pentru admitere ne copleșiseră. În anul acela am vizitat-o ca pe un convalescent. Ai mei ne încurajau. Știau oameni care încercaseră să intre la Medicină cîte opt ani la rînd. O viață. Mi se părea nebunie curată.

Am trecut prin examene de tot felul. Grele, triste, amuzante, tembele. Aveam cîte douăsprezece într-o sesiune. Ne învățaserăm. Statul pe holurile reci și prost luminate, ore în șir, pînă îți venea rîndul, te dematerializa. Intrai, în sfîrșit. Trăgeai un bilet îngălbenit și încercai, cu ultimele puteri, să-l convingi pe cel din fața ta, la fel de obosit ca și tine, că știi despre ce vorbești. Cîte unei colege i se mai făcea rău. Nu de la emoții, neapărat, ci de la acea sfîrșeală care ne atingea pe toți.

Au fost și momente în care m-am simțit bine. Pentru că mi-a făcut plăcere să vorbesc cu cel din fața mea. Atunci am uitat că eram la examen. Devenise mult mai importantă conversația decît nota.

Cred că e nevoie de talent și de stil ca să te poziționezi corect față de cel mai mic decît tine. Care poate să știe sau nu. Dar ar fi bine să nu iasă șifonat din întîlnirea cu tine. Vorbesc mai ales de examenele orale. Cele scrise au alte reguli. În singurătatea unor săli mari, alături de alți emotivi ca și tine, te faci mic, invizibil, și încerci să te concentrezi și să dai tot din tine.

Ilustraţie de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.