Terapia virtuală

Publicat în Dilema Veche nr. 450 din 27 septembrie - 3 octombrie 2012
Terapia virtuală jpeg

Anxietatea socială, acel ghem pulsînd de frică de evaluare, de judecată sau de critică, poate fi domolit, dacă nu chiar îmblînzit, printr-un tratament administrat online. Asta e concluzia unui grup de cercetători şi psihologi asociaţi cu Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj, care în ultimul an a studiat eficacitatea unei intervenţii virtuale de 9 săptămîni în vieţile a 76 de oameni care sufereau de diverse fobii sociale.

Rezultatele studiului iSofie, deşi preliminare, sînt încurajatoare. Dintre cei 36 de participanţi la prima rundă a studiului, aproximativ 20 au încheiat programul, înregistrînd o scădere semnificativă a simptomelor. Dacă, la începutul studiului, media de punctaj pe scara LSAS (Liebowitz Social Anxiety Scale) era 78 – anxietate socială severă –, la final media era de 44, aproape de anxietatea socială regăsită într-o bună parte a populaţiei.

„Programul funcţionează“ – spune Bogdan Tulbure, psihologul care a iniţiat proiectul ca parte a unei cercetări postdoctorale. „Raportat şi la alte studii, intervenţia a produs o stabilizare, dacă nu chiar o reducere a simptomatologiei.“

Tulbure a ales anxietatea socială pentru că are o prevalenţă ridicată în rîndul populaţiei. A suferi de fobie socială înseamnă să îţi fie frică să ţii un discurs în public, să fii evaluat, să-ţi exprimi opinia într-un grup sau chiar să mănînci în public. Deşi mulţi avem un disconfort în anumite momente sociale, diagnosticul de anxietate presupune o interferenţă mare cu viaţa cotidiană. „Dacă persoana respectivă are temeri că va fi evaluată negativ, sau că tuşeşte în public, sau că îi tremură mîna, dar totuşi ţine discursul, atunci nu poate fi diagnosticat“ – spune Tulbure. „Diagnosticul apare cînd îţi e atît de teamă că îţi va tremura mîna, încît nu te duci să ţii discursul, chiar dacă asta poate să însemne că pici examenul.“

„Persoanele cu anxietate pot avea performanţe bune“ – adaugă el – „dar consumă mult mai multă energie. Trebuie să facă şi sarcina şi trebuie să-şi managerieze şi anxietatea“. Dacă trebuie să ţină un discurs, un anxios nu va lucra doar la conţinut şi livrare, ci şi la modurile în care îşi poate ascunde tremuratul sau transpiraţia.

iSofie s-a născut după ce Tulbure a aflat de o reţea internaţională de cercetare în intervenţii online, ISRII. Intervenţiile online, o adiţie recentă la practica terapeutică, sînt folosite pentru că sînt accesibile ca preţ, flexibile ca timp – poţi merge cînd vrei – şi păstrează anonimatul celor care se tem de stigma asociată cu mersul la terapie. (Studiile efectuate pînă acum spun că nu există diferenţe majore între eficienţa terapiei faţă în faţă şi a celei online.)

Tulbure a contactat o universitate din Suedia care e printre liderii acestui domeniu şi le-a propus o colaborare. Suedezii au acceptat şi i-au pus la dispoziţie platforma lor de intervenţie pe anxietate socială, de la manual (pe care l-a tradus din suedeză cu Google Translate), pînă la serverul pe care s-o găzduiască. Studiul a fost anunţat la începutul anului, Tulbure fiind uimit că s-au înscris 500 de oameni. Vreo 300 au completat toate testele, aproximativ 180 de întrebări, iar dintre aceştia 120 au fost intervievaţi telefonic. Au rămas 76, împărţiţi aleatoriu în două grupe: una a beneficiat de intervenţie în vară, a doua acum, în toamnă.

Programul are 9 module, cîte unul pe săptămînă, din care participanţii aflau, printre altele, despre simptome, gîndire negativă, strategii de depăşire a momentelor de anxietate. Pentru că interacţiunea e esenţială în terapia online, un grup de masteranzi la psihologie ofereau feedback şi păstrau legătura cu participanţii.

Din săptămîna 5, participanţii trebuiau să iasă din confortul conferit de Internet şi să se expună – una dintre cele mai comune metode de tratament ale anxietăţii. După ce şi-au făcut un top al experienţelor sociale pe care le evitau (întîlniri cu persoane de sex opus, vorbit la telefon, contrazis un şef), participanţii încercau să facă două-trei expuneri pe săptămînă, despre care povesteau apoi pe platformă. Unii au renunţat în acest punct, dar – spune Tulbure – cu cît au stat în program mai mult, cu atît simptomele s-au redus mai semnificativ. În ultimul modul au învăţat cum să continue expunerile şi exerciţiile şi să prevină recidivele. (Toţi participanţii vor fi retestaţi în 2013.)

Scopul proiectului a fost ca, după 9 săptămîni, anxietatea să nu mai interfereze cu viaţa subiecţilor. „Unii şi-au propus să nu mai fie deloc anxioşi“ – spune Tulbure. „Asta nu se poate. Dar să nu se mai consume cît să-şi deterioreze performanţa e posibil.“

Colegii din Suedia au fost impresionaţi de rezultatele echipei din Cluj, şi Tulbure spune că şi a doua grupă pare să înregistreze progrese similare. Pe viitor îşi doreşte să facă intervenţii online şi în cazul atacurilor de panică. Şi-ar dori să construiască o variantă originală a platformei iSofie, dar pentru asta are nevoie de fonduri. Iar strîngerea de fonduri, mai ales pentru tratarea unei tulburări pe care mulţi încă n-o conştientizează, nu are cum să nu producă puţină anxietate. 

Foto: Cristian Bănică

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.