Un buletin de știri

Publicat în Dilema Veche nr. 360 din 6 - 12 ianuarie 2011
Un buletin de știri jpeg

După încheierea celui de-al Treilea Război European, România, Bulgaria şi Muntenegru obţin despăgubiri din partea beligeranţilor învinşi. Surse diplomatice afirmă pe Facebook că la negocieri au fost refuzate despăgubirile în valută – România preferă bărcile germane din lemn de fag produse de firma Daimler-Benz. Bulgaria a ales brînzeturile franţuzeşti din lapte de nutrie, iar Muntenegru acceptă tweed impermeabil din păr de şoarece britanic de apă.  

Discuţiile au avut loc în Capitala României, pe Vîrful Omu. Cu prilejul negocierilor, preşedintele român Băsescu-Wang i-a primit în prima zi pe omologul său german Schroder Paşa, pe regele Pirineilor Alfons-Popescu şi pe premierul Londrei Tony-ben Musharaff. Se pare că din cauza unor vechi dispute ale casei prezidenţiale române cu un preşedinte francez din anul 2010, N. Sarkozy, Băsescu-Wang l-a pus pe lista de aşteptare pe preşedintele Alpilor francezi, De Gaulle-Anelka-Minune jr. şi, dintr-un motiv asemănător, l-a primit pe un ponton pe premierul Alpilor italieni, Pius-Argint III.  

La întîlnirea cu Schroder Paşa, preşedintele de pe Vîrful Omu a reiterat intenţia României de a furniza know-how ţărilor învinse, constînd în minimalism organizatoric şi administrativ şi în filozofia prediluviană: „Ce e val ca valul trece“, inclusiv a celor două teze fondatoare: „Avem nevoie de tinichigii“, „Şi de ospătari“. Cu acest prilej, liderul român a reiterat disponibilitatea culturii române de a promova pe tweeter produsele ţărilor învinse într-o limbă română accesibilă pe piaţa internaţională – cea cu 3000 de ideograme şi cu â din a, singura literă păstrată de Academia Română, din alfabetul latin, după Marea Reformă.  Oaspeţii prezenţi au depus coroane de nuferi la monumentul eroilor tinichigii, cei care i-au salvat pe români la Diluviu, confecţionînd de urgenţă bărci din tabla acoperişurilor caselor pe cale de a fi înghiţite de ape. Manifestările au fost tulburate de protestele unui grup de scafandri ecologişti care s-au legat cu lanţuri de pontonul pe care îşi desfăşoară activitatea Guvernul, Parlamentul, sindicatele şi societatea civilă. 

Sub lozinca „O barcă civilizată pentru fiecare familie“, socialiştii români au depus o moţiune de cenzură în Parlament. Moţiunea ar putea fi susţinută şi de unii membri ai Partidului Casei Prezidenţiale, nemulţumiţi de condiţiile vieţii la comun, pe pontoanele dormitor, vechi de peste 20 de ani. Nostalgicii din Partidul Uscatului au organizat un simpozion intitulat „Era mai bine înainte de Diluviu“, ca o replică la Programul coaliţiei aflate la putere: „Capitalismul real: pescuitul de la prima la ultima ideogramă“, la care au conferenţiat doi dintre urmaşii pescarilor din Delta Dunării, Grigori Patzaichin şi Paşca Jr. II.  În aplauzele celor de faţă, Paşca Jr. II a spus că o mare afacere în pescuit poate începe de la o pereche de ciorapi de damă de tip plasă, cu  împletitură monofilament. La ieşire, cei doi vorbitori au fost aşteptaţi de membrii Asociaţiei pescarilor revoluţionari. Aceştia i-au acuzat că sprijină interesele mogulilor care au făcut avere cumpărînd la preţuri de nimic ultimele năvoade şi prostovoale ale statului, pentru a le revinde apoi ruşilor, la preţul pieţei. Uniunea Scriitorilor l-a premiat pe scriitorul român de origine chineză Ion Li pentru comprimarea în 1000 de ideograme pe tweeter a romanului Orbitor, apărut în urmă cu mai bine de jumătate de secol, pe hîrtie –  material de provenienţă vegetală dispărut după Diluviu. Cu acelaşi prilej, Academia i-a comemorat pe poeţii anticipatori M. Eminescu şi G. Bacovia, ale căror poezii geniale –  „Lacul“ şi, respectiv, „Lacustră“ – au însoţit poporul român de la Marea Revărsare încoace. 

Cristian Teodorescu este scriitor. Cel mai recent volum publicat: Medgidia, oraşul de apoi, Editura Cartea Românească, 2009.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.