Un litoral somonat plin cu fructe de mare

Cosmin DRAGOMIR
Publicat în Dilema Veche nr. 904 din 5 – 11 august 2021
Un litoral somonat plin cu fructe de mare jpeg

În urmă cu trei ani mi-am sărbătorit ziua de naștere pe terasa unui restaurant de fițe – sau așa părea – în Portul Turistic Constanța. Dacă aș fi băut ceva mai mult și m-aș fi bălăngănit cu scaunul, picam direct în mare. Ați prins ideea...

Am comandat o sticlă scumpuță de vin, motiv pentru care m-am împrietenit imediat cu ospătarul. L-am întrebat nedumerit de ce zacusca din meniu e cu ton, nu de alta, dar deja îmi era teamă că s-au terminat peștii din Mare Neagră. Afabil, ospătarul a coborît glasul pînă la șoaptă și mi-a răspuns: „Nu, nu, nu... mai bine luați icrele de știucă, pe astea chiar le facem noi aici. Zacusca e zacuscă la borcan, din comerț, amestecată cu ton din conservă”. Am crezut că leșin și pic direct în mare, nu repet faza cu amplasamentul scaunului.

Mi-am revenit abia după al doilea pahar cu vin rece. Am comandat calcan și zărgan, ambii din Marea Neagră, deși cel mai probabil pescuiți de bulgari și turci. Zărganii de prin apele teritoriale românești sînt ceva mai mici, se pare, iar cel adus la masă avea o dimensiune respectabilă. Tot un fel de eat local, dar cu bătaie mai lungă. Mult mai lungă decît focurile de avertizare ale pazei noastre de coastă la speriat de pescadoare turcești surprinse la braconat pe lîngă malurile noastre. Tot un fel de eat local sînt și midiile, la mare căutare pe întreg litoralul, aduse însă de la bulgari, căci, se pare, noi nu am fost în stare să facem un studiu asupra calității apei și, prin urmare, UE ne-a interzis comerțul și consumul de midii, scoici și rapane crescute la botul delfinilor ce mai trec prin Agigea, acolo unde era și singura fermă de midii de la noi. Lasă, că la doar cîteva zeci de kilometri de Vama Veche, la Dalboka, bulgarii fac dever serios cultivînd și gătind moluște.

E drept că nici bulgarii care ne seduc cu all-inclusiv-urile la prețuri de ni le și permitem nu se omoară cu servitul de mîncare din ingrediente locale. Pangassiusul și șalăul de Nil, pești ieftini, fazi și de găsit oricînd în retail, sînt baza mîncărurilor de la hotelurile patronate de nemți de pe litoralul lor. Bașca: nici ei nu știu cum e cu ospitalitatea, așa că nici noi, nici ei nu ne putem compara cu turcii. Nu aș da Absolut Beach de pe lîngă Trabzon nici pe Balcic, nici pe Mamaia.

Dar să revenim însă la terasa noastră. Am făcut un calcul rapid. Știam cam cît costă un borcan de zacuscă, cam cît e o conservă ieftină de ton și am realizat că un munte de mîncare vîndută în porții de 100 de grame, la un preț exorbitant, costă, la nivel de producție, doar cîteva zeci de lei. E foarte bănos să faci afaceri cu proștii. Eu și ăia ca mine care le-au achitat note de plată. Ăia care au poftit la zacuscă cu ton.

„Și se vinde?”, întreb eu. „La greu!”, mi se răspunde. În timpul servirii l-am mai chestionat pe ospătar și am aflat că în topul preferințelor sînt fructele de mare (caracatița, creveții, calamarul și midiile), somonul, dorada și… pastele carbonara cu sos mult, ca să ai în ce întinde dumicatul de pîine. În afară de calcan, toate cele înșirate erau și cele mai scumpe din meniu, de nu puteai să te duci să te îndestulezi fără să-ți iei un credit. Vorba unei amice: sîntem prea săraci ca să ne permitem un concediu la mare, în România.

Și nu, nu mă mai uimește nimic. M-am obișnuit cu somonul și păstrăvul încă din 2008, pe cînd am petrecut vreo două luni în Tulcea și prin Deltă. Nici acolo restaurantele nu aveau contracte cu pescadoarele din Marea Neagră, iar lufarul, barbunii, stavrizii, chefalul ori pălămida mureau de plictiseală în galantare.

Cosmin Dragomir este jurnalist culinar, scrie la gastroart.ro. Recent a publicat volumul Curatorul de zacuscă, o antologie de texte gastronomice.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cât câștigă pe zi o manichiuristă din București: „Cât faci tu într-o zi, eu fac în aproape o lună"
Sunt tot mai multe fete care încearcă să-și îmbunătățească situația financiară și încep să facă cursuri pentru a deveni manichiuriste profesioniste. Unele dintre ele au parte de noroc, ajungând să câștige mii de lei pe zi. Este și cazul Izabelei.
image
Un șef din Poliție face legea pe șosele: șoferii băuți sau drogați merg direct în arest
Şeful Poliţiei Bihor, chestorul Alin Haniş, a declarat că agenţii rutieri vor dispune reţinerea tuturor şoferilor găsiţi la volanul maşinilor, în trafic, cu alcoolemii mari sau sub influenţa substanţelor interzise.
image
Povestea legendarului apaș Geronimo, ultimul indian care s-a predat americanilor: pe urmele sale au fost trimiși 5.000 de soldați
În martie 1886, celebrul luptător apaș Geronimo s-a predat armatei americane după ce ani de zile a dus un război de gherilă cu ocupanții, care i-au ucis familia și i-au alungat de pe pământului lor străvechi.

HIstoria.ro

image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.
image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene.