Viitorul sună... frumos

Publicat în Dilema Veche nr. 94 din 3 Noi 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Unul dintre maeştrii literaturii SF, Isaac Asimov, a formulat, pe lîngă celebrele Legi ale Roboticii, şi mai puţin celebrele Legi ale Viitorologiei: 1) Ceea ce se întîmplă va continua să se întîmple. (Sau: "Ceea ce s-a întîmplat în trecut se va întîmpla în viitor.") 2) Gîndiţi-vă cu seriozitate la lucrurile evidente, căci puţini oameni le vor vedea. 3) Gîndiţi-vă la consecinţe. Am putea încerca să aplicăm aceste legi şi în ceea ce priveşte viitorul frumuseţii omeneşti. Un punct de plecare la fel de bun ca oricare altul ar fi că programul de expediţii selenare a fost abandonat de către SUA la începutul anilor '70 nu din lipsă de resurse, ci din lipsă de interes public. Resursele existau, dovadă fiind că an de an se cheltuiau pe cosmetice sume egale cu costul unei expediţii selenare. Prin urmare, conform primei legi a lui Asimov, ne-am putea aştepta ca şi pe viitor oamenii să cheltuiască mai mult pe cosmetice decît pe explorarea spaţială, chiar dacă imaginaţia populară e plină de imagini cu foarte mult spaţiu cosmic şi foarte puţină cosmetică. În plus, tot conform primei legi, putem prevedea că utilizarea cosmeticelor în viitor va fi în linii mari asemănătoare cu aceea de pe parcursul istoriei umane. Dacă din Egiptul antic şi pînă în prezent, machiajul femeilor (şi uneori al bărbaţilor) a accentuat ochii şi buzele, probabil că în viitor nu vom vedea o schimbare radicală care să pună în evidenţă nasul, să spunem. Alt aspect al frumuseţii umane este că folosim diverse mijloace de comunicare pentru a o reprezenta. De la picturi şi statuete, pînă la cinematografie şi realitatea virtuală, oamenii au tot reprezentat frumuseţea (adesea feminină), iar în urma proliferării fără precedent a acestor mijloace de comunicare, în special a celor digitale, în ultimii ani astfel de reprezentări au devenit ubicue în zonele urbane. Un efect secundar evident este că imaginile acestea ubicue - şi de cele mai multe ori minuţios prelucrate grafic - impun un standard de frumuseţe pe care oamenii se simt îndemnaţi să-l egaleze. Conform celei de-a doua legi, putem aprecia că modelele de frumuseţe fizică, promovate în industria de divertisment şi în publicitate, vor avea în viitor o influenţă covîrşitoare asupra mentalităţii noastre, a modului în care ne percepem propria persoană şi a felului în care ne raportăm unii la alţii. Conform celei de-a treia legi, am face bine să ne gîndim la consecinţe. Pe Pămînt sînt şase miliarde de oameni, dintre care poate două miliarde se încadrează în categoria 15-35 de ani. Un miliard de tinere, dintre care poate 500 de milioane în medii urbane. Dacă o întreagă generaţie de adolescente şi tinere adulte şi-a modificat radical dieta după anul 2000 pentru a se conforma standardelor filiforme de frumuseţe promovate de canalele TV şi de revistele de modă, consecinţele ar putea fi (şi) după cum urmează: Cure de slăbire excesive. Evitarea lactatelor (conţin lipide). Decalcifiere. Osteoporoză. Fracturi frecvente. Costuri medicale sporite. Bătrîneţi chinuite. Totul înmulţit cu 500 de milioane. Şi toate astea pentru că adolescentele sau tinerele s-au simţit mai atrase - în covîrşitoarea lor majoritate - de revistele şi canalele TV de modă decît de manualele de anatomie şi fiziologie din care aflăm că oasele cresc pînă împlinim 35 de ani şi că ne trebuie măcar o jumătate de litru de lapte pe zi. Însă, desigur, nu manualele de anatomie fixează standardele globale de frumuseţe... Dar există şi motive de optimism. O altă trăsătură a istoriei umane care se va repeta probabil şi în viitor este reacţia fiecărei generaţii faţă de cea imediat anterioară. Această reacţie a afectat nu numai ideologia sau valorile fiecărei generaţii în parte, ci şi standardele de frumuseţe. Astfel, standardelor robuste din anii '50 li s-au opus manechinele filiforme de la începutul anilor '70, iar modelelor sportive din anii '80 li s-au opus noile frumuseţi-şnur din a doua jumătate a anilor '90 şi de după anul 2000. Ne-am putea aştepta ca în următorii cinci ani standardele de frumuseţe mai robustă să revină... în forţă. Încă ceva. Pe parcursul secolului al XX-lea, lungimea fustelor şi a rochiilor s-a corelat - într-un mod încă neelucidat - cu cotele acţiunilor la bursă. Anii de prosperitate economică în Occident, '20, '60, '80, au adus fuste şocant de scurte. Anii de recesiune economică, '30, '70, sau perioada 1988-1992, au readus fustele şi rochiile lungi. Aşa încît, pe parcursul următoarelor decenii, vă veţi putea amuza urmărind acest fenomen şi comparînd an de an evoluţia cotelor bursiere cu coborîrea şi ridicarea tivurilor. Pentru că ceea ce se întîmplă va continua să se întîmple. În rest, despre frumuseţe, numai de bine.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.