Violenţa se învaţă devreme

Publicat în Dilema Veche nr. 520 din 30 ianuarie - 5 februarie 2014
Violenţa se învaţă devreme jpeg

Spre norocul nostru, poate, în România nu există o foarte dezvoltată cultură a violenţei. Sînt locuri pe glob şi ţări în care fenomenul e mult mai răspîndit iar actele de violenţă sînt săvîrşite adesea cu multă cruzime sau în moduri spectaculoase. Sînt locuri în care criminalitatea e mult mai mare. La noi există, însă, o agresivitate evidentă la nivelul limbajului public şi una mai ascunsă, în interiorul familiei.

Un sondaj de opinie realizat anul trecut de INSCOP arată că 1 din 5 locuitori ai României consideră violenţa în familie ca fiind cea mai răspîndită formă de agresiune fizică, iar potrivit unor date publicate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, între anii 2004 şi 2011 s-au înregistrat 800 de decese ca urmare a violenţei numite domestice, în vreme ce anual sînt raportate peste 10.000 de cazuri de violenţă în familie. Numărul şi instrumentele organizaţiilor care se ocupă de prevenirea fenomenului şi de protejarea victimelor au crescut. Multe asemenea organizaţii sînt componente ale unor companii private, care încearcă să contribuie la îmbunătăţirea mediului social prin ceea ce îndeobşte începe să fie cunoscut drept CSR (corporate social responsibility). În urma unor experienţe deja destul de îndelungate, activiştii acestor organizaţii – cum ar fi cei de pe lîngă compania de cosmetice Avon şi cei de la Fundaţia Sensiblu – au ajuns la concluzia că violenţa domestică îşi are mai totdeauna începuturile în perioada adolescenţei. Şi că, pentru a fi cît mai eficiente, programele de prevenire trebuie să fie adresate tinerilor. Au conceput un program intitulat „Licee albastre“, în ideea că adolescenţii trebuie să înţeleagă ce e bine şi ce e rău, să înveţe să recunoască formele de agresiune (care nu sînt neapărat fizice) şi să ştie ce să facă, într-o situaţie sau alta.

Copiii şi adolescenţii sînt foarte uşor influenţabili, iar părinţii, şcoala, anturajul, mass-media sau Internetul sînt factori care le pot forma (sau deforma) comportamentul, caracterul şi opiniile. Unii dintre aceşti factori sînt vizibil tot mai încărcaţi de violenţă – cum e mass-media –, alţii sînt imprevizibili şi greu controlabili – cazul Internetului –, iar factori precum mediul şcolar ţin parcă tot mai mult de noroc. De noroc ţine şi dacă un copil are părinţi normali sau părinţi care se bat între ei. Într-un asemenea mediu neclar, apare temerea că, la nivel general, noile generaţii ar putea fi mai înclinate spre violenţă decît precedentele, că prezenta nervozitate socială şi actuala agresivitate intrafamilială nu numai că nu vor fi reduse, ci vor naşte cine ştie ce fel de monştri. Că putem ajunge un loc de ocolit pe harta lumii. Aşa că, în primul rînd, trebuie să încercăm să aflăm mai exact ce e în mintea tinerilor şi ce-i împinge pe unii dintre ei la violenţă.

Ilustraţie de Ion BARBU

Dosar sprijinit de AVON

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.