Pentru mulţi dintre noi, anii petrecuţi în liceu reprezintă o perioadă "experimentală", presărată cu o mulţime de relaţii lipsite de prea mare însemnătate, dar care servesc mai departe ca training pentru adevărata şi mult mai complicata întîlnire a sexelor. Astăzi, tehnologia modernă vine în ajutorul adolescenţilor frustraţi, înlocuind bileţelul amoristic cu declaraţia de 160 de caractere (SMS-ul) sau cu vrăjeala cibernetică (Messenger-ul). Acestea sînt de mare ajutor, mai ales pentru cei mai puţin dotaţi cu texte şi tupeu, oferindu-le timp de gîndire, posibilitatea de a întreba un prieten sau aceea de a sta în faţa calculatorului într-un şort şi un maiou pătat de ketchup, în timp ce monitorul îl înfăţişează galant şi cuceritor. Dar cum se petrece, mai exact, tot acest ritual de curtare? Foarte simplu. Ea se remarcă printr-un zîmbet cu subînţeles şi o privire pătrunzătoare. Ca bonus, poate purta o fustă scurtă, pantaloni mulaţi, decolteu generos sau, eventual, tatuaj situat deasupra taliei foarte joase a blugilor. Desigur, sînt şi cele la care frumuseţea se ascunde în spatele unor ochelari timizi şi al unei uniforme şcolare impecabile. Gusturile nu se discută... Odată intrată în vizorul său, el trebuie să-şi adune curajul şi să atace problema direct, intrînd în vorbă cu ea (asta dacă nu ştie pe cineva care ştie pe cineva care o ştie pe ea sau care pur şi simplu are mai mult tupeu). Poate cere un foc sau o poate întreba o chestie şcolară oarecare - nu are importanţă, atîta timp cît gheaţa a fost spartă. Dacă operaţiunea are succes şi ea pare să rezoneze cu scopurile lui, se trece la faza a doua - cea de cunoaştere. Durata acestui stadiu variază invers proporţional cu eforturile lui de a o scurta şi direct proporţional cu eforturile ei de a o lungi. Pe parcursul acestei perioade, ea va încerca să pară inaccesibilă, el va încerca să o acceseze, îşi vor trimite SMS-uri şi vor tasta frenetic, unul către celălalt, pe mai sus menţionatul Messenger. În fine, el o va invita în oraş (aici contează cît de inspirată este alegerea lui în ceea ce priveşte locul primei întîlniri), iar dacă totul merge bine şi el nu gafează prea rău, lucrurile vor culmina cu mult-visatul sărut care marchează începutul relaţiei. De aici, lucrurile pot evolua în nenumărate feluri: ea îl înşală pe el, el o înşală pe ea, el se îmbată la o petrecere şi îi spune nişte vorbe nu tocmai frumoase, ea se păstrează pură pentru căsătorie etc. Unele cupluri sînt mai longevive, iar altele durează cam cît viaţa musculiţei din reclamă. Pînă la urmă, nici nu contează foarte mult, aceasta fiind vîrsta la care nu cauţi lucruri foarte complicate, ci doar vrei să experimentezi. Cît despre dragoste... ea poate să apară pe alocuri, dar de cele mai multe ori lipseşte cu desăvîrşire. De obicei, ea caută sentimente pure, gesturi măreţe şi romantice, iar el nu manifestă prea multe din aceste trăiri nobile. Totuşi, dacă soarta e norocoasă şi cei doi chiar se iubesc, poate ieşi o poveste frumoasă, o experienţă plăcută şi o descoperire (a unor sentimente adevărate pentru cineva). În concluzie, relaţiile liceenilor nu diferă foarte mult de cele ale oamenilor "maturi". Sentimentele sînt mai puţin şlefuite, banii mai puţini, iar mijlocul de transport - cel în comun. Dar ce mai contează toate astea atunci cînd iubeşti?