„Vrem Crăciun!“

Publicat în Dilema Veche nr. 411 din 29 decembrie 2011
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

La 24 ianuarie 1969, ministerul Afacerilor Externe de la Varşovia primea de la ambasada din Bucureşti o „notă diplomatică referitoare la demonstraţia studenţilor din Bucureşti de la 24 decembrie 1968“, fiind semnată de secretarul 1 al ambasadei, J. Bauer. În mod concret, documentul descrie fiecare etapă a acestui eveniment puţin cunoscut astăzi: „[…] 1. Cursul evenimentelor. 23 decembrie. Un grup destul de numeros de studenţi ai seminarului teologic au cîntat în mod organizat colinde de Crăciun în campusul studenţesc Regie, undeva în apropierea căminelor în care locuiau studente. După spectacol, care a fost foarte apreciat, studenţii au promis că vor reveni a doua zi, pe 24 decembrie, solicitînd şi altor studenţi să li se alăture în momentul cînd au creat o atmosferă de mobilizare. În ziua următoare, un grup important de studenţi ai Institutului Teologic (printre care foarte multe fete) s-a alăturat manifestaţiei. Studenţii au dorit să viziteze şi alte campusuri universitare, unele dintre ele fiind situate în centrul oraşului. Au plecat mărşăluind pe străzile oraşului. Colindătorilor li s-au alăturat şi alţi studenţi, dar şi persoane care stăteau pe margine. Studenţii Academiei de Ştiinţe Economice au refuzat să se alăture acestui grup punînd la îndoială scopul său real. În zona centrală [studenţii] au scandat: «Vrem libertate şi democraţie pentru studenţi!», «Vrem Crăciun!». De asemenea, au fost cîntate şi colinde.

Întreaga manifestare nu a fost luată în serios şi considerată o aventură studenţească, negîndu-se astfel caracterul politic al manifestaţiei, precum şi caracterul antiguvernamental şi antisocialist al evenimentelor. Un grup al participanţilor la manifestaţie s-a deplasat la rectorul Institutului Politehnic cu scopul de a-i cînta colinde. Urările acestora au fost bine primite de rector, fără să dea impresia că refuză sau că doreşte să le adreseze reproşuri. Încurajaţi de acest episod, alţi studenţi au mers în vizită la domiciliul unora dintre profesori, şi acolo fiind primiţi bine. Membri ai Institutului [Teologic] care s-au alăturat manifestaţiei şi au încercat să împiedice desfăşurarea ei au fost trataţi cu ostilitate (două persoane au fost împinse în rîul Dîmboviţa). Peste 1000 de persoane au participat la această demonstraţie care s-a încheiat în jurul orei 4 a.m., 25 decembrie. Miliţia nu a intervenit. După demonstraţie, Securitatea a început să-i identifice pe cei mai mulţi dintre participanţi. După ce studenţii au fost anchetaţi şi au fost avertizaţi «părinteşte», au fost eliberaţi. Nimeni nu a fost arestat.

După informaţiile pe care le-am primit de la alte ambasade prietene, cursul evenimentelor a fost diferit [faţă de cel expus mai sus]. Potrivit informaţiilor oferite de Ambasada U.R.S.S., s-au strigat şi alte sloganuri precum «Jos Ceauşescu!», sloganuri împotriva intervenţiei din Cehoslovacia sau «Avem nevoie de Tito!». Potrivit informaţiilor obţinute de la Ambasada R.D.G., s-a strigat «Libertate ca la Tito!» şi alte sloganuri antisovietice. Mai mult, tovarăşii şest-ţ germani afirmă că un grup de jurnalişti şi oameni de ştiinţă de la Institutul de Fizică Atomică au fost foarte activi în mobilizarea studenţilor pentru demonstraţie. Cînd manifestaţia a ajuns în zona Gării de Nord (gara principală a Bucureştilor), ziariştii occidentali prezenţi la faţa locului au făcut fotografii şi chiar înregistrări pe bandă audio. Potrivit informaţiilor obţinute de la Ambasada U.R.S.S., în timp ce marşul se deplasa pe Bulevardul Magheru (una dintre arterele principale ale Bucureştilor) un grup de catolici, care tocmai ieşeau din Biserica italiană aflată în apropiere, s-au alăturat marşului. Numărul celor anchetaţi de Securitate: potrivit Ambasadei U.R.S.S. au fost aprox. 150, potrivit Ambasadei R.D.G. au fost aprox. 200. După discuţiile cu autorităţile au fost eliberaţi […]“  

Arhiva Ministerului de Externe al Poloniei, dosar 28/74, W–9, D-I-R-0–24/1/69, nenumerotat. Documentul a fost descoperit şi publicat de istoricul polonez Adam Burakowski.  Pentru mai multe detalii vezi  şi A. Burakowski, „Demonstraţia studenţilor din 24 decembrie 1968, Bucureşti – un eveniment important, aproape necunoscut“, Arhivele totalitarismului, nr. 1-2 / 2006.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cât costă minivacanța de 1 Mai-Paște pe Valea Prahovei sau în stațiunea Padina-Peștera
În scurt timp începe minivacanța de 1 Mai-Paște (5 mai 2024), prilej de relaxare și călătorii. Două populare destinații sunt Valea Prahovei și stațiunea Padina-Peștera (Dâmbovița). Ofertele de cazare sunt multiple și variate.
image
Ce ascunde China în Wuhan. Misterele locului de unde a pornit pandemia, dezvăluite de un cunoscut vlogger român VIDEO
Cătălin Stănciulescu, vlogger-ul român devenit celebru pentru în peregrinările sale a făcut interviu cu fratele celebrului baron al drogurilor, Pablo Escobar, a vizitat Wuhan, locul din China de unde a pornit pandemia care a ucis zeci de milioane de oameni.
image
Zboruri din Sibiu, de la 200 de euro biletul. Care sunt destinațiile de vacanță
Se reiau cursele spre cinci destinații de vacanță din această vară, cu un total de zece frecvențe săptămânale, ce vor fi disponibile pentru rezervare la agențiile de turism cu care colaborează aeroportul din Sibiu.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.