Animale

Publicat în Dilema Veche nr. 451 din 4-10 octombrie 2012
În telefon jpeg

Uneori, între definiţiile din dicţionarele noastre şi uzul curent al limbii e o prăpastie pe care pur şi simplu nu o vedem. Ruptura persistă fie prin ignorarea dicţionarelor (oamenii nu verifică sensurile cuvintelor cotidiene, de mare frecvenţă, pe care consideră că le ştiu deja foarte bine), fie prin ignorarea uzului: luînd drept literă de lege definiţia „oficială“, vorbitorii nici nu-şi mai dau seama de diferenţele dintre aceasta şi propria folosire a limbajului, care rămîne neconştientizată.

Un exemplu perfect pentru această situaţie îl reprezintă cuvîntul animal. Dicţionarele noastre curente se mulţumesc, de multe ori, să descrie sensul termenului ştiinţific: în DEX (ultima ediţie, 2010) animalul este „fiinţă organizată, uni- sau pluricelulară, înzestrată cu facultatea de a simţi şi de a se mişca“. E drept, se mai adaugă o completare, care ar corespunde unui sens „prin restrîngere“, dar care mai mult încurcă lucrurile, pentru că e o înşiruire de sinonime arhaice sau populare: „vietate, jivină, dobitoc“. DEXI (2007) urmează acelaşi model de explicaţie, separînd însă un subsens „fiară“ de unul definit ca „vietate, jivină, dobitoc“. Dicţionarele mai vechi nu acordau multă atenţie unui împrumut cult, atestat la 1800 şi care putea fi înţeles foarte bine de către ştiutorii de latină ori de franceză. Definiţiile erau deci cele „standard“: în 1871, în dicţionarul academic al lui Laurian şi Massim (care cuprindea, surpriză, şi derivatul animăluţ, scris, după normele latiniste, animalutiu), animal era „fiinţă organică cu putere de a simţi şi de a se mişca din loc cu spontaneitate“.

Or, e suficient să observăm folosirea cotidiană a limbii ca să constatăm că sensul ştiinţific (pentru care animal e un termen generic, complementar plantelor în acoperirea lumii vii) e încălcat foarte des de utilizarea restrînsă, în care animalul nu include păsările („Animale şi păsări“, anunturi-agricole.ro; „cea mai artistică poză cu animale sau păsări“, facebook.com), nici peştii („puteţi descoperi spectaculoasa Deltă a Dunării: apă, grinduri, stuf, sălcii, păsări, animale şi peşti“, deltatour.ro; „apele sînt liniştite, fără animale sau peşti care ar putea ameninţa viaţa sau sănătatea turiştilor“, roportal.ro), nici insectele („muşcături de animale sau insecte“, sfatulmedicului.ro) etc. Anumite contexte ne-ar sugera că, după caz, animalele pot îngloba cel mult păsările, nu şi insectele: „invazii de animale sau insecte“ (avocatura.com). Oricum, uzul restrîns e curent în presă: „Mihai C. a imitat animale şi păsări şi s-a bîlbîit“ (protv.ro); „Ei spun în felul următor: «Dom’le, pădurea, animalele şi peştii îs bunuri de interes naţional!»“ (cotidianul.ro); „După peşti şi păsări, a venit rîndul animalelor – 200 de vaci moarte, în SUA“ (ziare.com). Disocierea se întîlneşte şi pe site-ul Ministerului Mediului, în diferite texte: „existînd riscul dispariţiei a numeroase specii de plante, animale şi peşti“; „Ghidul Eco-Cetăţeanului prezintă eco-instrucţiuni prin care putem să acţionăm în orice moment pentru reducerea poluării, evitarea risipei de resurse, pentru protecţia mediului împotriva schimbărilor climatice şi a dispariţiei speciilor de plante, păsări, insecte, animale şi peşti“ (mmediu.ro). În fine, chiar dicţionarele recurg la sensul „neoficial“ al lui animal: în definiţia adjectivului palmat, de exemplu, mai multe dicţionare (NODEX, MDN etc.) utilizează formula „despre picioarele unor animale sau păsări“.

Exemplele de mai sus sînt suficiente, cred, pentru a ne convinge că uzul curent al lui animal este dublu (generic şi particularizat), suprapunîndu-se doar în parte cu definirea ştiinţifică a regnului. Situaţia se explică destul de simplu: în lipsa unui termen curent pentru clasa mamifer (termen neintrat în uzul curent, ci resimţit ca strict ştiinţific), animal a ocupat căsuţa goală din limbajul cotidian, cu unul dintre sensurile sale. Ştiinţele cognitive pot aduce argumente suplimentare: mamiferele sînt animalele prototipice, faţă de care toate celelalte îşi marchează cumva diferenţa.

În ultimul deceniu, Micul dicţionar academic (MDA, volumul I, 2001) şi Noul dicţionar universal (NDU, 2006) au adăugat cuvîntului animal şi sensul „mamifer“. Situaţia nu e specifică limbii române: dicţionarele moderne din alte limbi au înregistrat sensul particular, chiar cu nuanţe interesante, care arată diferenţa dintre segmentarea ştiinţifică şi cea intuitivă a realităţii: în franceză, animal  se foloseşte şi „pentru a desemna vietăţi oarecum mai mari (d’une certaine taille), în opoziţie cu insectele şi trăind în mediu terestru (în opoziţie cu păsările, peştii)“ (Trésor de la langue française informatisé, atilf.atilf.fr). În Merriam-Webster, animal are şi subsensurile „mammal“ şi „vertebrate“. Dicţionarele contemporane se dovedesc a fi tot mai conştiente de diferenţa dintre terminologia ştiinţifică şi uzul curent şi descriu tot mai mult a doua realitate. La noi, mai ales după obsesia ştiinţifică a deceniilor comuniste (cu definiţii lungi, greoaie, care încercau să acopere toate detaliile teoriei), actualizarea mai relaxată a definiţiilor din dicţionare e de abia la început.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Editura Humanitas, colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.