În snobismul şi ţopenia noastră, ignorăm frumuseţile şi realizările minunii de ţară în care trăim, şi călătorim ca apucaţii, prin lumea largă, în căutare de locuri frumoase şi senzaţii tari. Consumismul ăsta tembel, combinat cu mirajul aşa-zisei lumi civilizate, ne-au pus o ceaţă pe ochi, oprindu-ne să vedem că la noi e mult mai bine decît la alţii. Iau un exemplu, la întîmplare. Oraşul Bîrlad. Cîţi compatrioţi care se dau educaţi şi umblaţi au vizitat acestă veritabilă minune europeană? Aud?! Cîţi patrioţi de cafenea au avut curiozitatea să vadă, cu ochii lor, faptul că, la Bîrlad, viitorul a început alaltăieri?

Spre deosebire de multe oraşe lăsate de izbelişte în ţara asta, odată intrat în Bîrlad ai senzaţia că ai pătruns într-o altă lume. Dacă vii dinspre Tecuci, cum intri pe poarta sudică a oraşului, dai peste Domul Artistic al Nemuririi Neamului, cel mai modern complex de spectacole din Europa acestui moment. O echipă de arhitecţi veniţi din Islanda, Coasta de Fildeş şi Insula Paştelui, împreună cu constructorii chinezi, a scos la iveală o capodoperă a arhitecturii contemporane. Uriaşul edificiu adăposteşte nenumărate spaţii dedicate artelor, ateliere de creaţie şi galerii dotate cu tehnologii de ultimă oră, grădini suspendate, spaţii de repetiţie pentru actori şi muzicieni, totul culminînd cu o sală de concerte, despre care Peter Gabriel, cunoscutul cantautor, a declarat că „…e dincolo de cuvinte. Londra ar fi norocoasă să aibă aşa ceva în următorii treizeci-patruzeci de ani“. Pe acelaşi bulevard metropolitan cu patru benzi pe sens, după ce treci de impresionantul Dom, pe mîna stîngă, descoperi o zonă verde, un parc dendrologic de o frumuseţe rară. Parcul conţine o seră gigantică, cea mai mare din emisfera nordică. În această „catedrală a frumuseţii naturii“, aşa cum îi spun localnicii, elevii de la Colegiul Naţional „Gheorghe Roşca Codreanu“ vin la cursuri speciale de ştiinţe ale naturii. Deseori, autorităţile locale pun la dispoziţia acestei venerabile instituţii de învăţămînt sume importante pentru aducerea unor profesori cu reputaţie mondială, pedagogi şi cercetători de la colegii şi universităţi din Germania, Anglia şi Statele Unite. Rezultatele unor asemenea politici vizionare s-au văzut în foarte scurt timp. Anul trecut, colegiul bîrlădean figura în topul mondial al celor mai moderne instituţii de educaţie, pe locul al treilea. Foarte puţini români ştiu că tot aici e şi locul în care s-a folosit, în premieră mondială, programul de studiu cu vizualizare holografică, o tehnologie revoluţionară, care înlocuieşte clasica tablă neagră pe care se scria cu cretă.

Bîrlădenii au denumit faimosul lor parc „Marele Plămîn Verde al Oraşului“. Pe o suprafaţă de cîteva hectare, te plimbi într-o lume desprinsă parcă din filme, un univers vegetal incredibil, cu plante aduse din lumea largă, un smarald pe gigantica diademă care este Bîrladul. Pe latura vestică a parcului se înalţă complexul Hypocrate. O stradă şerpuită, străjuită pe ambele laturi de clădiri albe, cu forme organice, un proiect de arhitectură contemporană despre care românii nu ştiu nimic, dar care a cîştigat marele premiu al Bienalei de la Veneţia. În urmă cu trei ani, la un referendum local, bîrlădenii au hotărît că în oraşul lor era nevoie de un centru medical de diagnostic şi tratament. Complexul Hypocrate a răsărit ca o minune, în foarte scurt timp, dovedind încă o dată, dacă mai era nevoie, că legendara colaborare a comunităţii cu autorităţile locale nu e doar o poveste. Bîrlădenii s-au ales cu un complex de clinici medicale dotate cu aparatură de ultimă generaţie, un adevărat templu al medicinei, unde vin azi să se trateze pacienţi din toată Europa.

Dar marea atracţie a ultimului an e programul Teatrului „Victor Ion Popa“. După ce a trecut, recent, printr-un program de renovare şi modernizare, teatrul bîrlădean a primit o finanţare record pentru un proiect teatral fără precedent. Cunoscutul regizor Peter Brook s-a mutat pentru cinci ani în urbea bîrlădeană, preluînd conducerea PATB (Proiectul de Antropologie Teatrală Bîrlad). În toţi aceşti ani, în cadrul unui program de educaţie alternativă, marele regizor va preda lecţii de teatru la şcolile din oraş, îşi va invita confraţii din lumea largă la congresul anual al PATB şi va monta, în fiecare stagiune, cîte un spectacol, pe scena teatrului bîrlădean. La sosirea pe noul aeroport al oraşului, regizorul a declarat emoţionat: „Bîrladul e un paradox. În vremuri de mare criză, totul înfloreşte la voi. Asta înseamnă să ai autorităţi locale care fac politici vizionare. Într-un fel miraculos, oamenii de aici refac, la sute de ani distanţă, experienţa umană a începutului democraţiei americane, aşa cum ne-a relatat-o Alexis de Tocqueville în cartea sa – Despre democraţie în America“.

Iată de ce o ştire pe care am citit-o recent nu mă miră absolut deloc. Autorităţile locale de la Bîrlad au luat cu împrumut vreo trei milioane de euro de la bănci, pentru a construi un cinematograf 3D şi un centru spa. E absolut normal. După ce ani în şir ai construit o infrastructură exemplară, după ce ai finanţat programe sociale de mare complexitate şi de lungă durată, e absolut firesc să te ocupi şi de spaţiile de distracţie. În plus, ce sens are să faci un cinema clasic, atîta vreme cît elevii de la colegiul naţional studiază pe holograme? Ar fi ca o întoarcere de la laptop, la abac. Iar centrul spa era vital. Acum, toate gospodinele şi mamele eroine din Bîrlad îşi pot permite un program de întreţinere corporală. Şi e bine să se ocupe de asta cît mai repede, pentru că e foarte posibil ca la Zilele Oraşului să apară invitaţi Brad Pitt, Roger Waters şi Bono.

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.