Cine mai pleacă din România?

Publicat în Dilema Veche nr. 751 din 12-18 iulie 2018
Nu eşti de acord? Eşti prost  Sau primitiv jpeg

Cine nu te-aștepți. Din ce în ce mai des și mai surprinzător. Din ce în ce mai categoric și mai senin. Și nu mai e, de o bună bucată de vreme, doar o plecare spre un orizont mai prosper. Ci o profundă renunțare. Ai zice că renunțarea și seninătatea nu prea se potrivesc, una lîngă alta, în registrul ăsta de cuvinte. Dar dacă, totuși, nu ești chiar tu în situația asta, dacă nu ai prieteni apropiați care au plecat în ultimii ani din România, tot găsești prin cercul larg de cunoscuți pe cineva care să se potrivească acestui portret. Cineva despre care poți să spui că a cedat și că a mărturisit o cu seninătate, lăsînd în urmă totul, aici, și alegînd să trăiască în altă parte.

Evident, categoria cea mai largă a celor care pleacă e încadrabilă în ceea ce am numi migrație economică, luînd în calcul toate etajele de înțelegere ale acestei formulări, de la oameni nemulțumiți de felul în care li se recunoaște munca aici, pînă la cei care se duc într-acolo luați de curentul fenomenului, de la cei fără o meserie anume, dispuși să muncească orice, pînă la cei cu calificări foarte înalte. Dar se pleacă din România, masiv, și în virtutea unei mișcări interioare a sufletului lumii de aici. Exercițiul plecării și al muncii grele, în alte țări, cu scopul de a te întoarce și de a o duce mai bine în țara ta, nu e deloc o noutate în povestea alcătuirii noastre. Sîntem un neam construit din multe influențe, cu multe piese care par că funcționează în contradictoriu, dar cu un motor interior care ne-a dus compatrioții în toate direcțiile în care se poate merge pe această planetă. De la oameni complet neștiuți pînă la figuri celebre, mulți români au pătruns în fibra istorică din care sînt alcătuite alte țări și alte culturi ale acestei lumi. Iar fenomenul acesta continuă și azi, cu asupra de măsură, căpătînd dimensiuni amețitoare.

Un anumit tip de obsesie (pentru unii), de vocație (pentru alții) a eșecului nostru ca neam, ne-a împins de multe ori să ne luăm lumea-n cap. De la explicațiile cele mai simple, de la nevoia de a cîștiga pur și simplu mai bine ca aici, pînă la afirmarea într-o cultură mai mare, și trecînd prin toate motivațiile posibile, de la curiozitatea elementară pînă la căutarea aventurii, ai noștri sînt de găsit prin toate colțurile acestei lumi. Și s-a mai plecat de-aici, nu o dată, din cauza demnității rănite sau călcate în picioare. Nici asta nu e o noutate. Însă felul de a înțelege azi demnitatea rănită e unul foarte nou. E ceva care face dintr-o anumită componentă a fenomenului plecării de azi un subiect nemaiîntîlnit pînă acum. În momentul în care trăiești pe un continent ajuns la un grad excepțional de înțelegere și dezvoltare a democrației, atunci cînd ești parte recunoscută a unui megamecanism statal, unde se găsesc civilizațiile cu care n-am fi sperat să vîslim în aceeași barcă, dar cînd demnitatea elementară are definiții variabile la tine acasă, e foarte greu să nu te-ncerce un soi de disperare. E foarte greu să nu te mai gîndești la obsesia noastră față de eșec, de renunțare, de resemnare. Simți că ai depășit și ultima barieră posibilă din căderea în abisul zădărniciei. Și-atunci apare un soi de seninătate, cu care pleci de-aici.

Pleacă mulți dintre cei pe care n-ai fi crezut vreodată că o să-i vezi făcînd așa ceva. Oameni care n-o duc rău, oameni care-și iubesc locul în care trăiesc și care nu se feresc deloc de la a se implica în mersul bun al comunității lor. Oameni care sînt – sau au fost – extrem de activi în a se construi pe sine ca pe niște cetățeni moderni ai lumii în care viețuiau. Oameni care sînt figurile tipice ale modelului civilizațional la care tînjim de atîta vreme. Aceasta e categoria nouă, cea care crește amețitor, cea care face din acest fenomen al plecării unul profund cutremurător și pentru temeliile sufletelor celor care rămîn aici. Pentru că seninătatea cu care-și iau lumea n cap mulți compatrioți are dimensiunile unei psihoze pe care o mai întîlnești doar în narațiunile din literatură și din film. E drept, dacă-ți pleacă în condițiile astea un cunoscut, un apropiat, ai senzația că ți s-a dărîmat cerul în cap. Tinzi să hiperbolizezi totul, să dai dimensiuni apocaliptice „fenomenului“, și din prăpastia depresiei să vezi lucrurile mult mai catastrofic decît stau ele în realitate. Tinzi să uiți că, totuși, unii spun că stăm cel mai bine, istoricește vorbind, că am făcut progrese enorme într-un timp foarte scurt, că sîntem o națiune tînără, care s a mișcat cu destul talent în ultima sută de ani. Și că, dacă ne-am vedea un pic din afara noastră, nu prea am avea motive de alunecare în asemenea abisuri ale ratării.

Sigur că lucrurile pot să stea și așa. Și sigur că ne putem contrazice, cu cifre și cercetări, pînă mîine. Sigur că putem să amintim imediat de faptul că măririle de salarii au redus drastic, să zicem, numărul medicilor care pleacă în străinătate. Însă, în timp ce ne contrazicem, giganticul robinet prin care acest popor curge în afara țării lui rămîne deschis. Se pleacă enorm și se renunță monstruos. Dincolo de orice argument, realitatea enormă a acestui fenomen e strivitoare. Cîtă vreme modelul social al elevului cu performanțe foarte mari la școală e, într-o covîrșitoare majoritate, unul al devenirii într-o „țară civilizată“, disputa cifrelor noastre se poate muta în fundal. Cîtă vreme acest model de devenire se poate traduce prin „Ne salvăm copiii trimițîndu-i în lumi mai bune“, cu greu mai prididește discursul care ne aduce aminte că ne-am mișcat bine ca popor în ultima sută de ani. Cu greu mai răzbate îndemnul de a sărbători Centenarul, cîtă vreme simți pe proprie piele că repertoriul lexical prin care-ți poți defini demnitatea e din ce în ce mai sărac și mai cețos. 

Cătălin Ștefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.