Cum se poate ajuta cultura

8 mai 2020
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

După ce dl Andrei Pleșu a publicat articolul „O dilemă mai puțin în presa noastră...”, reacțiile de sprijin și mesajele de solidaritate au fost copleșitoare. Acestea au venit, abundent, din toate colțurile țării și din toate straturile sociale: de la lideri politici de mare calibru și de la milionari pînă la cetățeni modești, funcționari, dăscălime, pensionari. Am putut nota chiar și reacții de solidaritate din mediul cultural, deși în lumea aceasta, cum se știe, ipocrizia și invidia sînt motoare sufletești puternic turate în permanență. E drept, am văzut în unele colțuri și jubilație la vestea că revista noastră este în pericol. Au fost și dintre cei care au cîntat prohodul Dilemei vechi în cîntec de petrecere cu chiuituri. Nu a lipsit nici fenta aceea în care anunți rece dispariția cuiva, dar faci un semn discret sau scrii un anume cuvînt din care se deduce imediat starea de satisfacție pe care vrei s-o transmiți. Deh, dacă nici intelectualii umaniști nu exprimă omenescul cel mai omenesc, atunci cine? În orice caz, vreau să le mulțumesc tuturor în numele grupului care face Dilema veche săptămînă de săptămînă. Ne emoționează să vedem că sîntem importanți în viața de zi cu zi a atîtor oameni! Și mulțimea mesajelor de dragoste și de susținere ne motivează în plus să căutăm și să găsim soluții.

În toate mesajele, însă, exprimată limpede sau subînțeleasă, a existat o idee a cărei recurență cere, cred, clarificări, cu atît mai mult cu cît intrăm într-o criză economică pe care nu puțini o anticipează cu mare îngrijorare. Este vorba despre ideea, cumva general împărtășită, că un produs cultural (revista noastră, de pildă) este necesarmente un produs ce se cere subvenționat. Costurile sale nu se pot acoperi din vînzarea sa și atunci trebuie să existe mereu cineva, că e statul, că e un Mecena, care să aducă bani din altă parte și să-l susțină. Se apelează, așadar, la argumente înalte pentru a convinge pe cineva sensibil și bogat să piardă ceva bani ca să existe produsul cultural respectiv.

În general, cînd spui cultură, spui subvenție. Nu neg că așa este în multe situații. Există instituții culturale care trebuie să rămînă publice în cel mai radical sens, adică să ofere acces gratuit la propriile servicii, precum bibliotecile, care trebuie subvenționate. Există instituții de cultură care fac cultură înaltă și pot funcționa numai cu subvenție, precum Academia Română, teatrele de repertoriu, operele, filarmonicile etc. Există și acte de cultură care trebuie subvenționate (festivaluri de genul „George Enescu”, TIFF, cel de teatru de la Sibiu, Festivalul Național de Teatru etc.). Dar nu acesta este cazul peste tot. Există o bună parte a culturii care se poate face foarte bine în regim privat. Știu bine că tocmai contrazic o prejudecată puternică, dar există pe lumea asta edituri private prospere, reviste culturale care „se țin” din ce vînd, producții artistice (mai ales cinematografice, dar nu numai) de succes financiar etc. Evident, nici un proprietar al unei asemenea întreprinderi nu se îmbogățește din așa ceva. Dar sănătatea și stabilitatea financiară a produsului e asigurată, căci nimeni nu trebuie, cum se spune, să aducă bani de acasă ca să-l țină în viață. Nu toată cultura se cere a fi „asistată”. Or, dacă un produs cultural din această categorie se întîmplă să ajungă în dificultate în aceste zile, el se află în situația multor întreprinderi comerciale de acum, iar nevoia sa de ajutor nu este o nevoie de sprijin financiar de moment, ci a unui ajutor ce ține de guvernanța sa. El nu are nevoie de o sumă ce se strînge prin chetă, ci de un partener. Partener putînd fi, de pildă, și cineva care cumpără un abonament pe un an. Căci el plătește înainte un contract cu revista prin care aceasta se obligă să-i trimită acasă toate edițiile ei. Nu discut aici despre o situație particulară, cu atît mai puțin despre situația Dilemei vechi (una dintre cele mai paradoxale cu putință, altfel!). Ce spun, în aceste vremuri, este că nu toată cultura are nevoie de un Mecena. Părți ale ei se întîmplă să aibă nevoie pur și simplu de un investitor, mic cît un abonat sau mare cît un proprietar, care să joace după regulile capitalismului de secol XXI. Atît! Cred că un stat înțelept ar trebui să aibă grijă nu doar să subvenționeze ce e de subvenționat în cultură, ci să și amenajeze terenul pentru cît mai multă cultură ce se susține singură.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.