Despre brizbiz

Victor SĂLĂGEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 582 din 9-15 aprilie 2015
Despre brizbiz jpeg

Unde pot convieţui în pace, îmbrăţişaţi şi încremeniţi, îngeri, ghirlande, simboluri masonice, para- şi pseudo-masonice, lei, mulţi lei, fîntîna vieţii, izvorul vieţii, pomul vieţii, păuni, cocori, înaripate de tot felul, infernale sau divine, flăcări, ţurţuri, zîne, graţii, muze, Zeus cel atotputernic, muguri, spice, seceri, lauri, capitelurile toate şi chiar, în plus, Soarele Li luna, Ying şi Yang, stele, steme, anagrame, cariatide mai mult sau mai puţin dezbrăcate, diverse floricele cu stamine şi pistil, frunzuliţe cu peduncul, tot universul cel care este şi cel care nu este? 

În Bucureşti, desigur, în acel Bucureşti dezlănţuit, între jumătatea secolului al XIX-lea şi al Doilea Mare Război, capabil să asimileze într-un secol civilizaţii milenare şi spiritualităţi contrarii. Mai precis, pe casele ridicate în iureşul şi febra cursei spre modernitate.

Abia scăpaţi de greutatea caftanelor, de moda bizantină împovărătoare, greoaie în mişcări, bucureştenii devin zglobii sub uşoara apăsare a jobenului, scriind pe faţadele noilor case, pe cornişe, pe balcoane, în jurul ferestrelor şi al intrărilor, pe gardurile de fier fasonat, în fine, pe unde se vedea mai bine, mesaje despre ei şi despre identitatea lor total europeană. 

Grăbiţi, înlocuind dalta cu mulajul de ghips, au strîns şi au lipit pe case tot ce se putea, din antichitate pînă la Bauhaus, trecînd zburdalnici prin baroc şi rococo, dorind să arate lumii că sîntem mai aproape de Paris decît de Izmir. 

Evaziunea fiscală, corupţia, traseismul politic, nimic din ce cunoaştem azi în exces nu lipsea nici în acea perioadă, însă abundenţa şi o înţeleaptă gospodărire îndulceau toate acestea, aduceau un tonus şi o bună- dispoziţie atît de absentă în actualitate. Marile averi deveniseră de nemăsurat, dădeau pe alături de preaplin, petrolul curgea gîrlă, grîul însorea toată ţara, ţară întregită chiar în exces. E cunoscut cazul moşierului care a solicitat aprobare pentru a-şi polei casa cu cocoşei de aur, iar Ministerul Public i-a acordat-o, cu condiţia de a-i pune în dungă! 

Desigur, această specialitate bucureşteană, la porţile Orientului, dar întorcîndu-i spatele, poate părea un subiect superfluu, inutil, cireaşa de pe tort, tichia de mărgăritar, cîteodată chiar nuca în perete. Dar acest iureş decorativ, această învălmăşeală veselă şi ţanţoşă nu pot fi cuprinse în judecăţi şi aprecieri stricte şi încruntate. Nu încap în canoane, debordează! Să vrei să găseşti ordine, discurs coerent în acest domeniu e precum încercarea de a găsi ordine în haosul Tîrgului Obor sau de a explica arhitectura Casei Poporului. 

Uneori discrete, adesea semeţe, cîteodată chiar obraznice, aceste decoruri te obligă să-ţi aşezi privirea întîi pe ele, însoţind-o apoi spre casa-gazdă. Decise, în cazul clădirilor impunătoare, de oameni de artă, împodobirile sînt adesea cerute şi impuse de proprietar sau de consoarta acestuia, oameni călătoriţi prin străinătăţuri, de multe ori cu studii făcute prin capitalele Occidentului. Să nu uităm că aceste detalii decorative nu sînt doar apanajul clădirilor prestigioase, uneori prezenţa lor fiind invers proporţională cu dimensiunile şi cu rangul suportului. Adesea găsim asemenea încrustaţii pe scoarţa mai puţin nobilă a unor case modeste, marginale sau nu. 

Vecinătatea, atît de specifică Bucureştiului, între clădiri cu ştaif şi coşmelii păduchioase sau terenuri virane bătute de vînt, rezultatul unei dezvoltări rapide şi evident dezordonate a oraşului, a înlesnit schimburi organice neaşteptate, spori de arhitectură întinzîndu-se de pe clădirile falnice pe vecinele lor mai neînsemnate, aceste patologii artistice dezvoltîndu-se sănătos pe corpul mai fragil al unor investiţii firave.

Casele modeste dau uneori impresia că sînt pe dos. Pun pe afară ce nu au înăuntru, ca o punguţă cu bomboane întoarsă, scoţînd la lumina soarelui trei acadele lipicioase prinse de pereţii de hîrtie împotriva firii şi gata-gata să cadă la cea mai firavă emoţie a tencuielii. 

Această emigrare a sindromului decorativ depăşeşte tărîmul vieţii, trecînd în cel etern. Casa pentru cei vii, mormîntul pentru veşnicie! Este suficientă o plimbare pe aleile cimitirelor pentru a vedea consecvenţa cu care bucureşteanul înstărit îşi aduce „frumosul“ la îndemînă, pentru a-l putea admira pînă la

Aici, în faţa definitivului, împodobirea nu mai are limită, permiţînd mariaje, încuscriri de stiluri şi de simboluri neînchipuite de-a lungul existenţei, deşi majoritatea cavourilor, monumentelor funerare şi a crucilor nemăsurate sînt rodul unor comenzi şi realizări din timpul vieţii viitorului defunct. 

În ciuda exceselor, această inflorescenţă decorativă este plină de căldură, de magnetism uşor nostalgic şi de tristeţea neputinţei de a face la fel. Par mesaje trimise febril generaţilor viitoare, dintr-o intuiţie citadină neverosimilă, miraculoasă, bănuind invazia stearpă a arhitecturii staliniste şi ceauşiste. Predecesorii noştri par a-şi fi împodobit casele în grabă cu ce au avut la îndemînă, lăsîndu-ne moştenire semne despre tot ce au putut aduna înaintea epidemiei provocate de virusul devastator al comunismului. 

Un antidot lăsat în organismul viu al oraşului de care sîntem atît de puţin conştienţi. Trecem adesea adormiţi pe lîngă aceste bijuterii de familie, trezindu-ne doar cînd un anunţ „Cade tencuiala“ ne obligă să privim înduioşaţi cum se sfărîmă pe caldarîm un cap de zînă sau o aripă de înger. 

Victor Sălăgeanu este arhitect. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.