Două întîmplări din Malta

Publicat în Dilema Veche nr. 805 din 25-31 iulie 2019
Două întîmplări din Malta jpeg

● Era o seară de iulie și ne uitam la Lună. Fiul meu mi-a atras atenția asupra fenomenului curios prin care, uneori, ea pare luminată dintr-o direcție ușor diferită de cea unde tocmai a apus Soarele. Tot atunci am comentat că era aproape rotundă, într-o formă de D mai umflat și, drept urmare, chiar în noaptea următoare avea să fie plină.

În noaptea următoare jucam cărți în holul hotelului. La un moment dat, ui­tîndu-se pe geam, fiul meu a exclamat: „Se întîmplă ceva cu Luna!“. Concentrat la joc, n-am dat atenție imediat. După vreo două minute însă, am văzut că fiul meu era preocupat serios de ceea ce observa pe fereastră și l-am auzit spunînd din nou, aproape alarmat: „Ceva nu e în regulă cu Luna!“. M-am întors și eu spre geam și am văzut o Lună aflată în primul pătrar. Am stat puțin și m-am gîndit. „Nu ieri era aproape plină?“ „Ba da!“ „Păi, și atunci cum de acum e pe jumătate? O fi vreun nor care o acoperă?“ „Nu e nici un nor pe cer – doar dacă în Malta nu cumva fazele Lunii sînt altele decît în România.“ „Nu se poate“, am zis, în timp ce simțeam că mă cuprinde un soi de dezorientare existențială, ca și cum te-ai trezi că răsare soarele în plină noapte sau că în iulie vine un ger cumplit. Fiul meu avea dreptate să se agite. Și atunci, aproape șoptit, mi-a livrat o altă informație: „Știi că zilele astea se împlinesc exact 50 de ani de la prima aselenizare?“. Da, mi-am adus și eu aminte, dar asta era și mai și. Ce-ar fi putut să aibă aniversarea aselenizării cu ciudățenia pe care o observam pe cer? Să fi pus americanii la cale vreun experiment prin care să ne ascundă Luna, cu ocazia aniversării? Vreo tehnologie revoluționară, nemaiauzită, prin care să ne arate că pot controla orice? Ca în povestea lui Mark Twain, cînd yankeul i-a făcut să creadă pe cei de la curtea regelui Arthur că le poate ascunde soarele? Acolo era vorba de o eclipsă. Păi, și aici tot eclipsă trebuie să fie, ce altceva? Dar chiar așa coincidență, eclipsă de Lună tocmai la aniversarea aselenizării? Ciudat! Lumea în jur era liniștită, ca și cum nimic neobișnuit nu s-ar fi întîmplat. Nimeni nu părea să dea atenție fenomenului. Între timp însă, Luna ajunsese să aibă acoperită jumătatea de sus. Era aproape hidoasă. Numai eclipsă putea fi. Am căutat imediat pe Google, salvatorul nostru. Asta era într-adevăr. O coincidență de-a dreptul incredibilă cu aniversarea aselenizării. Un fenomen observabil aproape de pe tot globul, mai puțin din America de Nord, ha. Noi, totuși, tocmai trăiserăm un sentiment uluitor.

● Ultima zi, în capitala pitorească La Valetta. Vizitaserăm catedrala Sfîntul Ioan Botezătorul cu picturile lui Caravaggio, parcurseserăm cîteva străzi din centru, trecuserăm prin port, pe lîngă muzeul războiului, pe lîngă catedrala anglicană Sfîntul Paul, pe lîngă teatrul vechi (unul dintre cele mai vechi din Europa) și ne plimbaserăm pe strada Brutarilor. Căldura de la prînz ne copleșise însă și nu prea mai știam ce să facem pînă la ora cînd trebuia să mergem la aeroport. Cineva din micul nostru grup a venit cu ideea să luăm un mini-autobuz deschis, electric, care făcea ture cu turiști, care vedeau astfel lucrurile importante din oraș. Costa doar 5 euro și părea o idee bună. ­Stînd pe scaun, la umbră, și răcoriți de curentul din mașină, puteam vizita locuri în care n-am mai fi avut puterea să ajungem pe jos. O parte din timpul pînă la ora avionului de întoarcere avea să ne treacă așa, în mod util și plăcut. Cine a fost cu ideea ne-a atras însă atenția și că observase deja acele mici autobuze, în număr total de trei, care mergeau aproape în coloană, că știa stația de unde se iau, dar și că, într-unul din ele, șoferul era un moș care nu scoatea nici o vorbă și nu părea deloc să fie un ghid bun. Era cazul deci să evităm acea mașină. Zis și făcut. Am așteptat în punctul de plecare încheierea unui tur anterior, deci momentul în care cele trei mini-autobuze erau gata din nou de plecare, am lăsat cîteva persoane de la coadă înainte, așa încît să ajungem la autobuzul din spate, condus de un tip tînăr și vesel, cu glas puternic. Ne-am urcat, încîntați nevoie mare că ne ieșise manevra, iar șoferul a început imediat să converseze cu noi. Ne-a întrebat de unde sîntem și ne-a spus că turul propriu-zis va începe din port, unde vom ajunge imediat și unde vom și plăti. În port a oprit și a venit un taxator care ne-a luat banii de bilete. Între timp însă, șoferul s-a dat jos și a făcut schimb cu moșul din prima mașină, care s-a urcat la volanul autobuzului nostru fără să scoată o vorbă. E ușor de ghicit stupefacția noastră și apoi rîsul teribil care ne-a apucat. Șoferul, de care nu reușiserăm să scăpăm, a pornit vehiculul. Din cînd în cînd oprea muzica din boxe pentru a activa o înregistrare greu inteligibilă în care ne erau descrise sumar locurile pe care le vedeam: cîteva străzi din centru, portul, muzeul războiului, catedrala anglicană Sfîntul Paul, teatrul vechi, strada Brutarilor și catedrala Sfîntul Ioan Botezătorul. Cu asta turul s-a încheiat. Nimic nou în afară de foarte marea noastră veselie.

Foto: Valetta, capitala istorică a Maltei, wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.