Epidemia de frică

Publicat în Dilema Veche nr. 839 din 19 - 25 martie 2020
Comunismul se aplică din nou jpeg

Lumea e speriată. Bolnavii confirmați ca avînd coronavirus sînt deocamdată într-un număr relativ mic. Cei îngrijorați, speriați sau de-a dreptul panicați formează însă o proporție mult mai mare din totalul populației. Indivizii care rămîn pe deplin liniștiți par a fi mai rari, iar dintre ei unii doar bravează, alții se ascund sub masca unui cinism de circumstanță și foarte puțini par a fi cu adevărat înțelepți. Sigur, boala poate și omorî oameni, ceea ce e îngrozitor, dar, pînă una-alta, fenomenul de masă cu care ne confruntăm e, de fapt, teama.

E la fel ca în cazurile de terorism. În atentatele teroriste, de regulă, numărul victimelor e cu mult mai mic decît al celor afectați emoțional, înspăimîntați, „terorizați“ de cele întîmplate și despre care au aflat pe diverse căi. Acesta este, în general, și scopul strategic al teroriștilor, să determine schimbări politice pe fondul înfricoșării, intimidării, „terorizării“ opiniei publice, să distrugă democrația și politicile normale, să strice liniștea și pacea societăților civilizate. Și încearcă să facă asta prin uciderea unor oameni pașnici, într-un mod cît mai vizibil.

Fără să știe ce face, evident, noul virus care bîntuie astăzi lumea are cîteva efecte oarecum asemănătoare. Unii analiști avertizau încă din urmă cu mai bine de o lună că această epidemie întrunește condițiile perfecte pentru un impact emoțional foarte puternic la nivel mondial. Max Fisher de la New York Times, de exemplu, încerca să explice de ce lumea se teme mult mai tare de coronavirus decît de gripa obișnuită, în condițiile în care, atenție, gripa obișnuită omoară în fiecare an circa 400.000 de oameni pe întreg globul (potrivit unui studiu al Edinburgh University Global Health Society), iar numărul celor decedați din cauza COVID-19 era atunci de patru sute de ori mai mic (și chiar și astăzi e de 80 de ori mai mic) decît această cifră. În România, în sezonul actual, pînă la ora la care scriu, au murit 54 de oameni de gripă obișnuită și, din fericire, nici unul de coronavirus. Cu toate astea, teama generală e provocată de cel de-al doilea fel de boală.

Pe fondul bombardamentului informațional de azi, în care povestea coronavirusului s-a rostogolit ca un bulgăre de zăpadă care a tot crescut, e greu să-și mai păstreze cineva judecata limpede, iar cei care o fac riscă să fie complet contra curentului, cu toate consecințele care decurg de aici. Citînd psihologi și specialiști, Max Fisher a demonstrat că virusul COVID-19 are darul să atingă aproape fiecare declanșator cognitiv pe care-l avem.

Creierul nostru evaluează într-un fel aparte riscul, iar emoția creată de povestea unui nou virus nu ține cont de statistici. Evaluarea pericolului făcută de mintea umană poate fi greșită sau deformată. E o situație în care partea „primitivă“ a creierului, cea responsabilă cu reacțiile vitale, cu instinctul de apărare, devine suverană, în vreme ce partea care ia deciziile raționale devine irelevantă. Emoția copleșește facultățile cognitive. Apare o mare diferență între sentimentul pericolului și riscul statistic. Iar dincolo de statistici, spun unii psihologi, gripa normală e o boală pe care o cunoaștem, cu care ne-am obișnuit, e de cînd lumea și nu vine neapărat din țări exotice, așa că nu ne mai stîrnește sentimente exagerate de panică, deși ne poate omorî.

Acum, bineînțeles, încercînd să fim raționali, nu e cazul să cădem nici în extrema cealaltă, a teoriilor conspiraționiste potrivit cărora toată povestea cu coronavirusul ar fi o făcătură, inventată pentru cine știe ce interese obscure. Nu, lumea de astăzi funcționează în mod natural cu multă emoție transmisă informațional dintr-o parte în alta a globului. Iar coronavirusul există, e natural și provoacă îmbolnăviri și uneori chiar decese. Măsurile contra epidemiei trebuie respectate și, în același timp, nici exagerările celor mai slabi de înger nu pot fi condamnate, chiar dacă-i auzi că se spală pe mîini la fiecare 20 de minute, deși nici n-au ieșit din casă sau că fierb apa de două ori înainte s-o bea, ori că nu mai cumpără zucchini pentru că ar veni din Italia. Sînt reacții omenești conforme cu puterile mentale, emoționale și cognitive ale fiecăruia. E ceva de învățat din toate astea, iar ceea ce se întîmplă astăzi poate fi de asemenea un bun exercițiu în eventualitatea vreunei epidemii cu adevărat catastrofale (cum a fost, Doamne ferește, gripa spaniolă sau ciuma neagră). E și o ocazie pentru ca populația să mai deprindă niște reguli generale de igienă. Se spune că frica păzește bostănăria. Necazul e că, în ciuda fricii sau mai degrabă din cauza ei, pagubele din bostănăria economică  încep să devină cît se poate de concrete pentru foarte multă lume.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Scene horror în centrul Londrei. Mai mulți cai plini de sânge și-au aruncat călăreții și au lovit mașini și oameni VIDEO
Cinci cai ai Household Cavalry au rămas liberi în centrul Londrei după ce și-au aruncat călăreții militari în timpul exercițiului de miercuri dimineață, potrivit Daily Mail Online.
image
8 obiceiuri care te fac să îmbătrânești mai repede. Ai putea trăi cu 20 de ani mai mult
Experții în longevitate avertizează asupra comportamentelor care provoacă „daune celulare”. Chiar dacă nu putem încetini timpul, îi putem încetini efectele asupra noastră, potrivit experților. Cheia este să facem alegeri mai sănătoase și să ne dezicem de câteva obiceiuri.
image
Amănuntul care l-a scăpat de nouă ani de puşcărie pe un şofer fără permis, care a ucis trei femei
Un şofer iresponsabil, care a comis un grav accident rutier în apropiere de oraşul Târgu Neamţ, a fost aspru condamnat în primă instanţă, dar magistraţii de la instanţa superioară au decis altceva.

HIstoria.ro

image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.