Frica de Rusia şi revenirea Greciei la momentul Churchill

Publicat în Dilema Veche nr. 596 din 16-22 iulie 2015
Multiculturalismul a murit  Trăiască multiculturalismul! jpeg

Atena a avansat un plan de austeritate care include bună parte din reformele cerute de ani de zile de creditorii statului elen. Dar e credibil? Îl va accepta UE? Şi cum va afecta eventualul său refuz ţări precum România? 

„Şarlatanii contra Europei“, citesc pe coperta revistei franceze

care, în dreptul unei poze cu Alexis Tsipras, deplînge ceea ce numeşte „internaţionala imposturii“, alcătuită din liderii formaţiunilor extremiste de stînga şi de dreapta europene. Lista de pe frontispiciul revistei franceze pare edificatoare. Ea conţine o serie de nume care începe cu Tsipras, continuă cu Iglesias (populistul spaniol) şi cu Mélenchon (troţkistul francez) şi se termină cu Le Pen, simbolul xenofobiei în Hexagon. 

Inutil de subliniat că lista cu pricina, deşi corectă, e excesiv de scurtă. I se pot adăuga numele liderilor altor democraţii defecte, instabile, eşuate ori pe cale de a naufragia. De pildă, ale lui Ponta, Orbán, Erdogan. Dar şi în acest caz ar mai lipsi patronimul marelui trăgător de sfori din fundal. Căci, dacă încercăm să răspundem la întrebarea inevitabilă,

problemele ridicate de Grecia sau de populismul şi extremismul din Europa, nu vom găsi în viteză, ori pe îndelete, decît un ins. Pe liderul de la Kremlin. E omul care a provocat lovituri de forţă în Crimeea şi estul Ucrainei, unde întreţine războiul dus de rebeli împotriva autorităţilor centrale ale ţării vecine, instaurate în urma unei revoluţii pro-europene şi a unei serii de alegeri libere. 

Dată fiind „atitudinea belicoasă a lui Vladimir Putin, europenii ştiu (chiar dacă prea puţini o spun) că vulnerabilitatea Greciei în faţa unei agresiuni ruseşti ar creşte dacă slăbesc legăturile statului elen cu Europa“, relevă o analiză semnată de bine informatul Robert D. Kaplan, în prestigiosul

Kaplan admite că, împovărat de cinismul foştilor săi lideri, de birocraţia lui supraponderală, de instituţii rău construite şi de necompetitivitatea modelului său asistenţial, statul elen „nu e cultural şi politic ancorat pe deplin în Vest“. În plus, partidele sale de centru-stînga şi de centru-dreapta sînt invenţii relativ recente. Paternaliste, ele continuă să fie departe de modernele lor formaţiuni omologe, socialiste şi conservatoare, din Occident. Grecia, mai relevă analistul american, a fost în Războiul Rece „un teren mai propice sovieticilor decît orice alt stat NATO“, iar cetăţenii ei n-au avut niciodată motive speciale să le mulţumească Statelor Unite, ca naţiunile izbăvite de Cortina de Fier. 

E clar, prin urmare, de ce prea puţin meritocratica Grecie generează oricum mari suspiciuni. Ele au luat proporţii în ultima vreme nu doar în Vest, ci şi în centrul şi estul continentului. Bunăoară în republicile baltice. Deloc de mirare că dorinţa lor de a ajuta un stat elen care distribuie mai lesne şi mai rapid pensii cetăţenilor săi şi le plăteşte mai numeroşilor ei bugetari salarii mai mari decît cele încasate de mulţi alţi europeni e tot mai sever limitată. 

La fel e şi credibilitatea actualului guvern de la Atena. Volta de 180 de grade în poziţia faţă de austeritate şi reforme reieşind din propunerile avansate, mai nou, creditorilor de către premierul elen în vederea accesului Greciei la miliardele Mecanismului European de Stabilitate, ESM, i-au surprins pe unii. În fond, conform reglementărilor în vigoare, ESM nu intră în funcţiune decît dacă există riscul unei contagiuni. Or, experţii susţin că un

ar fi economic şi financiar controlabil în lume şi în restul Europei. 

Pe de altă parte, Atena afirmă că ar urma să crească vîrsta de pensionare a grecilor la 67 de ani, că se va proceda la o mărire de impozite respinsă constant pînă acum şi că, în genere, se vor aplica reforme cerute şi netranspuse în ultimii cinci ani. Încît pe alţi occidentali această voltă i-a determinat să se îndoiască, nu fără oarece temei, de sănătatea mintală a lui Alexis Tsipras. Căci n-a trecut o săptămînă de cînd liderul Syrizei a cerut şi a triumfat primind din partea grecilor o clară undă verde întru respingerea propunerilor de reformă avansate de creditorii apuseni. Prin urmare, unii, precum fostul ministru de Interne german Friedrich, îşi pun întrebări fireşti. Din două una: pe cine oare va minţi de-acum încolo Tsipras? Pe propriii săi alegători? Sau (iar) pe creditori? 

Discreditarea totală a Greciei populiştilor de stînga şi de dreapta nu reprezintă însă decît o latură a chestiunii. Şi, deocamdată, nu cea decisivă. Cealaltă e frica. Frica SUA şi a europenilor de consecinţele geopolitice, nu economice, antrenate de un

de care ar profita Moscova. Şi care ar ameninţa totuşi să contamineze alte state. În speţă, nu doar pe cele cu o problemă proprie a datoriilor suverane, ci şi pe cele care, potrivit lui Kaplan, se află în afara zonei euro, dar sînt, ca Grecia, „ţări balcanice expuse, cu instituţii slabe şi economii fragile, ca România, Bulgaria şi Albania“. 

Îmi pare deci exclus ca UE să nu accepte o nouă salvare a Greciei în baza propunerilor de reformă tsiprasiote. Căci e foarte probabil ca liderii Franţei şi o parte dintre demnitarii germani să împărtăşească teama lui Kaplan şi a administraţiei Obama de spectacolul unor „nave de război ruseşti în porturile Greciei“, proiectată de Kaplan. 

Imagini similare îl vor fi determinat cîndva pe Churchill să insiste, pe lîngă Roosevelt şi pe lîngă Stalin, să nu se includă Grecia între cuceririle postbelice ale URSS. Lipsită de porturi la Mediterana, România n-a avut atunci acest noroc. 

Dar hărţile, mentalităţile şi timpul nu sînt bătute-n cuie. Nici modul de a se purta războaie. E, cred, o eroare majoră să se creadă că valoarea strategică a Greciei din 1945 ar fi echivalentă cu importanţa ei de azi. Ceea ce, în schimb, nu s-a modificat defel este nevoia consistentă a grecilor, românilor, bulgarilor de ajutor susţinut din partea Occidentului. Rămîne de văzut dacă-l vor primi în măsură suficientă şi în timp util.  

Deutsche Welle,

Deutsche Welle.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.