„Gusturi netunate“

Publicat în Dilema Veche nr. 455 din 1-7 noiembrie 2012
Mamaie jpeg

De cîţiva ani, adjectivul tunat îşi urmează o surprinzătoare şi îngrijorătoare ascensiune, extinzîndu-şi rapid sensurile şi utilizările. La început, erau tunate doar maşinile; după o vreme, printr-o metaforă ironică şi cam misogină, s-a vorbit despre femei tunate. Un clip recent ne asigură că un producător de alimente congelate oferă gusturi netunate. Bănuiesc că autorii respectivului mesaj publicitar şi-au propus să se adreseze unui public-ţintă restrîns (citadin, la curent cu moda lingvistică, cu argoul juvenil preluat şi răspîndit de tabloide) şi nu presupuneau că tunat ar fi deja un cuvînt general, înţeles de toată lumea. Cred că, dimpotrivă, pentru mulţi vorbitori cuvîntul este destul de derutant, trezind asocieri familiare, dar înşelătoare.

Tunat e participiul verbului a tuna, un împrumut recent din engleză. Verbul englezesc tune („a ajusta, a adapta etc.“, folosit în sens primar cu referire la sunet), cu participiul tuned şi derivatul-nume de acţiune tuning au fost preluate în română doar cu o parte din înţelesurile lor: cele legate de o modificare (cu scop de ajustare, îmbunătăţire) a vehiculelor, în primul rînd a maşinilor. Verbul a fost adaptat spontan, fără teama că ar provoca confuzii cu omonimul său vechi (moştenit din latină). E drept, există diferenţe de conjugare – în vreme ce verbul meteorologic a tuna nu primeşte sufixul -ez („acum tună şi fulgeră“), verbul tehnic e încadrat tiparului cu sufix: „Brabus tunează Mercedes-Benz“ (titlu, Adevărul, 13.09.2012) – şi de sintaxă: verbul meteorologic e intranzitiv, împrumutul recent are obligatoriu complement direct. Pe lîngă numele de acţiune formate de la noul verb – tunatul („Tunatul la români!“, 4buzzideas.blogspot.ro; „Fără să aibă experienţă în „tunatul“ maşinilor, Alexander a reuşit să-şi transforme maşina – Mitsubishi Eclipse, model 2003 – într-o replică a celebrului Lamborghini Reventon“, Adevărul, 8.09.2012) şi tunarea („discuţie despre tunarea unui cielo“, clubopel.com) –, se foloseşte şi împrumutul englezesc tuning: „tuningul auto sau maşinile cu personalitate“ (9am.ro); „tuningul este o armă cu două tăişuri, poţi să creezi un model care să atragă priviri şi aprecieri sau poţi să scoţi hidoşenii care să atragă priviri şi să întoarcă stomacuri pe dos“ (romaniaforum.ro). Cu valoarea iniţială (de modificare a caracteristicilor tehnice sau estetice ale unui vehicul), tunarea se aplică mai ales maşinilor, dar Internetul e plin de referiri la motociclete, biciclete sau chiar (glumeţ) căruţe tunate (vplay.ro). Verbul este în continuare marcat stilistic de asocierea cu jargonul pasionaţilor de autovehicule sau cu registrul familiar-argotic mai larg: „agaricii care îşi tunează dacia într-un stil barbar“ (youtube.com).

Sensul abstract al modificării a permis extinderea familiei lexicale a noului a tuna asupra altor situaţii: legale („vreau să-mi tunez abonamentul orange!“, forum.famouswhy.ro) sau din sfera înşelătoriei, a falsificării („tunarea actelor maşinii“, forum.4tuning.ro). Sînt tunate obiecte – „pantofi «tunaţi»“ (cdbs.biz); „blugi noi kenvelo tunaţi (ţinte şi vopsea)“ (onlinesport.ro) etc. –, dar şi persoane („tunarea prietenului“, unghiuri.wordpress.com).

A tuna este folosit cu intenţie de ridiculizare şi cu un sens inerent peiorativ cu referire la modificările produse (mai ales prin operaţii estetice) asupra aspectului fizic feminin; în acest caz, comparaţia cu o maşină nu e tocmai flatantă: „Băieţi, nu vă uitaţi după femei tunate!“ (muzica123.org); „Sînii «tunaţi» ai Vicăi sînt în mare pericol!“ (cancan.ro); „Ce tunată este Miss Chirurgie Estetică Italia!“ (click.ro); „nici tunată nu ai noroc în dragoste!“ (ibidem).

În sine, modificarea unui obiect poate fi conotată pozitiv (într-o viziune optimistă asupra progresului, a „luptei cu natura“, a originalităţii sau pur şi simplu într-o estetică manieristă, de preţuire a artificialului), dar şi negativ (într-o ideologie a superiorităţii naturalului şi a autenticului faţă de simulacru). Inovaţia publicitară se bazează pe ultimul set de valori, atunci cînd decide să vorbească despre „legume netunate“, „peşte netunat“ şi mai ales – la un nivel de abstracţie mai înalt, la mare distanţă faţă de utilizările originare – de „gusturi netunate“. Adjectivul cu prefix negativ devine un sinonim ad-hoc pentru natural (de altfel, pe site-ul respectivei firme, formulării româneşti „o lume aparte, un tărîm al gusturilor netunate“ îi corespunde, în engleză, mai banalul „a special world, a land of pure flavors“).

Extinderea semantică s-a produs, pe cît se pare, pe teren românesc. Asocierea nedorită cu verbul a tuna nu a fost pînă acum o stavilă în calea extinderilor expresive şi glumeţe: cred, totuşi, că va împiedica o instalare veritabilă a noii familii lexicale în limbă. E foarte posibil ca moda actuală să treacă, mai ales pentru că se manifestă în spaţiul prin definiţie instabil al limbajului familiar-argotic, iar tunat să se păstreze doar în jargonul tehnic. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Editura Humanitas, colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.