Incomparabilul rugby

Publicat în Dilema Veche nr. 403 din 3-9 noiembrie 2011
Propunere de monitorizare jpeg

Nu ştiu dacă a ajuns la urechile celor pasionaţi de problemă întrebarea următoare: rugby-ul e de dreapta sau de stînga? Am auzit-o vineri, 21 octombrie 2011, pe France 2, cu două zile înainte de finala Cupei Mondiale ce urma să se dispute la Aukland, în Noua Zeelandă. Prezentatorul le cerea părerea unui fost rugbyst francez celebru, unui emerit cronicar de fotbal şi unui jucător mai tînăr, mai puţin notoriu. Oamenii nu păreau surprinşi de întrebare, dar răspunsurile nu erau clare şi decise, mai ales că totul pornea de la un proaspăt sondaj care stabilea surprinzător că 60% dintre francezi preferă rugby-ul, fotbalului. Un clişeu în vigoare atribuia fotbalului titlul nu numai de sport rege, dar şi de sport al maselor, într-un demult numit peuple de gauche, rugby-ul fiind al unor „elite“ de cadre tehnice, ingineri, profesori, funcţionari cu studii, mici negustori etc., în general al unei mici burghezii cultivate – conform aceloraşi clişee, de dreapta. De aici problema maniacală în Franţa: un sport de droite să se impună asupra unui sport de gauche nu înseamnă şi-o anume răsturnare politică?

Personal, am urmărit dezbaterea cu un surîs superior la adresa acestor domni, oricît ar fi fost ei de francezi, iar eu un bucureştean oarecare, dar cu stagii îndelungi rugbystice, de spectator în Parcul Copilului şi la Arcul de Triumf; mă făceau să zîmbesc fiindcă vedeam din nou realizată profeţia lui Sebastian din 1935: politizînd la nesfîrşit, gîndind permanent în termeni de dreapta şi stînga în domenii din afara politicii, Sebastian prevedea că această „confuzie devastatoare“ va ajunge să înscrie întreaga lume – de la Bach la Haendel, în matematică, biologie şi pînă la apusurile de soare şi stelele de pe cer – într-un partid politic. Iată-ne acum în rugby-ul de dreapta şi rugby-ul de stînga...

Ca să nu fiu nepoliticos cu ei, să nu le ironizez politizările nu o dată proletcultiste, m-am întors la experienţa mea de microbist rugbysto-fotbalistic, 50-50. Chiar dacă la noi nu a prins ca sport de masă, rugby-ul a avut şi are o lume a lui care, de cînd mă ştiu, m-a fascinat. Ea corespunde cumva acestei definiţii clasice englezeşti: „rugby-ul este un joc de gentlemani jucat de golani, un joc de golani jucat de gentlemani“. Le plăcea că joacă ceva special pe care lumea largă de fotbalişti nu-l pricepe, se simţeau superiori în spiritul lor care sintetiza şi elitismul, şi democratismul, exact cum era constituită orice echipă de rugby: de la cei mici, piticaniile de pe „trei sferturi“, pînă la masivităţile din „grămadă“, de la bărbaţi de 2 metri din tuşă pînă la uverturile de 1,70. Fotbalul nu cunoaşte asemenea lume, prinsă în cea mai nebună bizarerie, să pasezi numai înapoi, să fii agresiv fără să fii violent, să fii dur, fără a fi brutal. Într-o echipă de rugby – intelectuali laolaltă cu băieţi de la sculărie –, altă politică decît a snobismului faţă de cei de la fotbal, eu, unul, nu am cunoscut. La ei, nimeni, placat, nu se „rupea“ ca ăia din fotbal, nu se văicărea „ca fotbaliştii“ – era veşnica trimitere polemică, fără de altă politică.

Un snobism pozitiv care mă intimidează şi azi, cînd – după o cronică în Gazeta Sporturilor în care îmi spuneam părerea despre situaţia rugby-ului românesc – un „fost rugbyst“, cum semna, îmi clama: „Rugby-ul este un mod de viaţă, este filozofie chiar înainte de a fi un sport, iar simpla comparaţie cu fotbalul reprezintă o greşeală, o insultă, o blasfemie“. Şi mai dur a fost e-mail-ul unui internaut – „Rugby Iaşi“ – care îmi spunea clar că „nouă, celor care am practicat rugby-ul în perioadă de aur nu ne place ca unul, mort după fotbal, ca dvs., sau ca alte persoane obişnuite doar cu mizeria din fotbal, să-şi dea cu părerea într-un sport pe care nu au cum să-l înţeleagă“.

Nu am avut timp să mă explic cu aceşti sectari simpatici, nici să mă mai gîndesc la teribila întrebare de la France 2, căci am văzut finala mondială dintre Noua Zeelandă şi Franţa. Dreapta şi stînga (mîinile, vreau să spun) au manipulat cu ardoare apolitică doar un singur obiect: „ţuguiata“, după cum o numeau copiii în Parcul Copilului. Victoria Noii Zeelande – a unei echipe de metişi, albi şi indigeni, de o imperturbabilă corectitudine politică – a fost a unui întreg popor, ai cărui copii, de mici, ştiu rugby şi nu-şi pun problemele metafizice de la Paris. Despre meci şi scor (8-7, straniu şi cam meschin într-o finală...) nu discut în Dilema veche, unde, totuşi, îmi place să reamintesc, singura scrisoare care l-a entuziasmat fără rezerve pe directorul ei fondator, a fost aceea a unui domn Petre Grigorescu din Paris, care propunea clasei politice din România să se educe jucînd săptămînal rugby.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.