Întronizare

Publicat în Dilema Veche nr. 475 din 21-27 martie 2013
Loază jpeg

În ultimele zile, aproape toate ziarele, posturile de radio şi cele de televiziune au anunţat insistent, cam în acelaşi timp, atît întronizarea unui arhiepiscop român („Peste 5000 de credincioşi şi 400 de feţe bisericeşti au participat astăzi la ceremonia de întronizare a noului Arhiepiscop al Buzăului şi Vrancei“, libertatea.ro), cît şi ziua în care urma să fie întronizat noul papă („Papa Francisc va fi întronizat mîine“, antena3.ro). Transparente dar neobişnuite, cu un aer rebarbativ, excesiv de tehnic, verbul a întroniza şi substantivul întronizare nu sînt înregistrate nici în DEX, nici în DOOM. Ceea ce nu înseamnă că ar fi tocmai noi. Termenii a întroniza, întronizaţiune şi întronizaţie apăreau, ca variante pentru a introniza, intronizaţiune şi intronizaţie, în Vocabularul român-francez al lui Ion Costinescu, din 1870; au fost apoi prezentaţi ca forme învechite în dicţionarul academic (Dicţionarul limbii române). În perioada actuală, introniza şi intronizare sînt cuprinse în Noul dicţionar universal (NDU, 2006), dicţionarul general cel mai atent la dinamica lexicului actual; apar acum şi în ediţia a treia a Dicţionarului de cuvinte recente, coordonat de doamna Florica Dimitrescu şi realizat în colaborare cu Alexandru Ciolan şi Coman Lupu (2013), ilustrat cu ample citate din presa ultimilor ani. Verbul a introniza este preluat din franceză (introniser); dicţionarele franceze îi atribuie sensul general de „urcare pe tron“, „înscăunare“, dar îi indică originea în latina eclesiastică, în care inthronizare era folosit pentru „ocuparea unui tron episcopal“. Termenul românesc aparţine în primul rînd limbajului bisericesc, ca termen juridic-administrativ. Îl găsim în texte de pe la 1900, dar şi în legislaţia contemporană: e curent în Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, din 16.01.2008. Foarte probabil, conservarea unui neologism de la sfîrşitul secolului al XIX-lea în limbajul bisericesc se datorează unei intenţii de specializare: întronizare e preferat din seria de echivalente existente, în care întronare rămîne disponibil pentru funcţia politică, pentru regalitate, iar înscăunare este evitat din motive obscure.

E vizibilă oscilaţia între formele intronizare sau întronizare, cu i sau î iniţial. În genere, dicţionarele – de la Costinescu pînă la cel de cuvinte recente – preferă formele cu i iniţial, pentru că acestea sînt mai apropiate de etimon. Uzul, în schimb, e net în favoarea formelor întroniza şi întronizare: nu neapărat de dragul „românizării“, ci pentru a evita confuzii supărătoare. Intronizarea, înainte de a trimite la tron, riscă să evoce prin secvenţa iniţială elementul intro-.

Preluarea de către presă şi repetarea insistentă tind să anuleze tocmai specializarea semantică pentru care s-au preferat cuvintele în cauză; constatăm că termenii întroniza şi întronizare se folosesc tot mai des şi pentru înscăunările non-religioase („Regina Beatrix a fost întronizată pe 30 aprilie 1980, implicîndu-se activ în activităţile politice şi sociale ale ţării şi bucurîndu-se de o largă popularitate“, business24.ro), ba chiar, metaforic şi ironic, şi pentru simple numiri politice: „Christine Lagarde este cvasi-intronizată candidatul UE pentru preluarea postului de director general al FMI, vacant după demisia lui“ (bursa.ro).

Mă întreb, totuşi, de ce nu sînt mai mulţi cei care să prefere firescul înscăunare: „Patriarhul Bartolomeu I, liderul Patriarhiei Ortodoxe de la Constantinopol, va lua parte la înscăunarea Papei Francisc, la Vatican, marţi“ (gandul.info).

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.
image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene.