O mie și una de antichități

Publicat în Dilema Veche nr. 797 din 30 mai – 5 iunie 2019
O mie și una de antichități jpeg

– II. Automate –

Recitind în numărul trecut din O mie și una de nopți, am văzut drumul lui Mussa (Musa ibn Nusair, guvernatorul arab al provinciilor din Africa de Nord) către Cetatea-de-Aramă, oraș antic din deșertul de la marginea apuseană a lumii arabe, înghețat cîndva, cu bogățiile și oamenii lui mumificați, într-un stop-cadru.

Drumul emirului musulman, puțin după anul 700, printr-un tărîm plin de vestigii ale lumii grecești și romane (și egiptene, și berbere…) este punctat de întîlniri cu obsedanții idoli, statui clasice, inacceptabile în civilizația aniconică a islamului, dar cu atît mai impresionante. Expediția dă de o statuie ecvestră pe un deal și de un demon înaripat în vîrful unei coloane (cam ca un sfinx al grecilor din Cyrene). Dintr un palat abandonat, spune Șeherezada, Mussa își însușește o masă de marmură. Asta reflectă un episod istoric relatat de Ibn Abd al-Hakam (secolul IX), care zice că Musa s-a întors cuceritor din Andaluzia la Damasc cu ostatici vizigoți și o masă extraordinară, făcută de djinn-ii lui Solomon. (În realitate ea fusese luată cîndva de romani de la Ierusalim și dusă la Roma, apoi luată de goți de la Roma și dusă în Spania…) Această masă fusese furată de un general al lui Musa, Tariq, de pe lîngă Toledo, ceea ce ne-ar putea ajuta la localizarea Cetății-de-Aramă. Punînd cap la cap toate sursele medievale, Cetatea trebuie să fi fost pe coasta atlantică a Marocului, unde Mussa poate să fi coborît după cucerirea Tangerului.

Alt tip de vestigii întîlnite de emir sînt inscripțiile grecești. Ele sînt descifrate de un preaînțelept șeic, ca să zic așa, epigrafistul expediției, care cunoaște toate limbile și toate alfabetele; traducerea lui H. Grămescu din 1001 ne spune că el vorbea grecește, indienește, evreiește, etiopenește, persienește și în graiul de la Sudan. Iată că latină nu știa, un incult. Toate inscripțiile astea se dovedesc a fi fost puse de conducători străluciți din trecut, cuprinși de îndoieli că or să-și poată lua avuțiile în mormînt. Povestea precizează că, după citirea fiecărei inscripții – chiar dacă morala e cu desăvîrșire repetitivă –, Mussa, om bun și politicos, varsă lacrimi amare, respectiv leșină de durere. Și mai important: cînd își vine în simțiri, Mussa dispune invariabil ca inscripția să fie copiată cu grijă. (Un arheolog reține deci că nu se poate fără epigrafist, că în toate științele istorice e nevoie de un strop de empatie și că toate observațiile se înregistrează.)

O altă inscripție se află chiar lîngă regina Cetății-de-Aramă, cea cu ochii de mercur, și spune că toate avuțiile Cetății pot fi luate, dar ea însăși este intangibilă. Mussa încarcă deci cîte bogății poate, dar o lasă pe regină in situ. Unul din membrii expediției, căutătorul de comori din Damasc, dă însă să i jefuiască bijuteriile și e străpuns fără în-tîrziere de săbiile și de sulițele a două statui-roboți care o păzesc. E scena-cheie a poveștii, născută din impactul asupra arabilor al imensei abilități mecanice a celor vechi. Tratatul grec Pneumatica, al lui Heron din Alexandria, pe care oricine trebuie să-l răsfoiască, descrie de pildă tot felul de mașinării și păpuși, păsări mecanice cîntătoare, o orgă cu apă, un motor cu abur, uși de templu mișcate cu scripeți subterani și multe altele. În 1001, obsesia pentru automate și tehnologie e clară: drumul spre Cetate tocmai fusese arătat de un călăreț de bronz ce pivotează deodată, indicînd cu brațul întins direcția corectă. (Nu e brațul acesta întins într-un gest de adresare a armatei, ca, pe Capitoliu, al lui Marcus Aurelius călare?) Un incident din vremea cuceririi Andaluziei de către arabi apare în cronica latină a lui Isidor din Beja. Cînd Musa ibn Nusair (cel istoric) a venit cu corabiile din Africa, zice Isidor, el a văzut pe coasta spaniolă o statuie sus pe o coloană de marmură, al cărei braț părea să indice intrarea în portul Cádiz. E clar o statuie romană, pre-creștină. În alte cronici de secol IX, care menționează Cetatea-de-Aramă, acest călăreț trage două săgeți și omoară doi din oamenii lui Musa. În fine, un alt călăreț automat, aparent un basorelief, permite deschiderea porților Cetății-de-Aramă, după ce cuiul din buricul său e frecat de 12 ori. (Alt învățămînt arheologic – mare atenție la nombrilism.)

După unele surse medievale, Cetatea-de-Aramă ar fi fost construită de Alexandru cel Mare; altele o atribuie unui faraon. Dar povestea Șeherezadei cuprinde un detaliu interesant. Numele reginei apare în majoritatea versiunilor (și în traducerea românească) drept Tadmor. Asta plasează episodul în lumea solomonică, pentru că, în unele tradiții islamice, Solomon a construit Tadmor (la marele exeget al Coranului, Al-Tabari, folosind o fîntînă de bronz lichid). Tadmor este numele arab al Palmyrei, celebra cetate din Siria. Yaqut, în geografia sa, povestește pe larg despre Madinat al-Nuhas (Cetatea-de-Aramă/alamă/bronz), dar pomenește și corpul unei prințese, găsit la cucerirea Tadmorului de către ultimul calif omeiad (corp care este poate o amintire livrescă a reginei Zenobia a Palmyrei). O altă aluzie solomonică din 1001 ține de podeaua palatului din Cetatea-de-Aramă, care arăta „ca apa“, ceea ce trimite direct la un ingenios mozaic menționat în Coran (27: 44) ca admirat de regina din Saba în palatul lui Solomon.

Expediția se întoarce pînă la urmă la Damasc cu 12 vase de aramă în care Solomon a închis demonii. De aici vreau să extrag o ultimă observație arheologică. Pescarii din Karkar (lîngă Leptis Magna romană), spune 1001, scoteau din mare frecvent asemenea recipiente și le deschideau (demonul ieșea ca un abur des…). Odată golite, le foloseau ca să fiarbă peștele. Artefactele antice merită mai mult. Iar poveștile Șeherezadei merită recitite.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.