Pact pentru Cultură

Publicat în Dilema Veche nr. 598 din 30 iulie - 5 august 2015
Pact pentru Cultură jpeg

Zero virgulă ceva la sută din puţin înseamnă mai nimic. România este una dintre puţinele ţări din UE cu un buget pentru cultură mai mic de 1%. Din acest zero virgulă ceva la sută tocmai s-a mai tăiat ceva. La ultima rectificare bugetară, fondurile alocate Ministerului Culturii s-au diminuat cu două milioane de lei. 

România e o ţară săracă, cu deficite importante în numeroase domenii; pe de altă parte, cultura n-a fost niciodată văzută ca o direcţie de acţiune prioritară pentru stat. Pentru că nu aduce voturi – aşa cum aduc, de pildă, autostrăzile construite (şi nu doar promise). Cultura nici nu atrage sancţiuni din partea comunităţii internaţionale atunci cînd e subfinanţată. În planul de guvernare, capitolul „Cultură“ ocupă vreo trei pagini (din 160). În ultimii doi ani şi jumătate, în România am avut şase miniştri ai Culturii. Mai mult decît banii lipsesc stabilitatea şi coerenţa. Cu un buget de zero virgulă ceva la sută nu poţi să faci mare lucru. Dacă din bănuţii ăştia se mai şi scade ceva la jumătatea anului, chiar că se dărîmă şandramaua… 

E, pînă la urmă, şi o chestiune de viziune. Pentru că, în România, guvernanţii par că se uită la Cultură doar ca la un domeniu perdant, la un minister care toacă bani fără să producă. În Franţa – statul care a inventat ideea de excepţie culturală şi care apără cu fervoare subvenţia –, perspectiva e cu totul diferită. Acolo, ministerul a realizat în urmă cu un an un studiu din care rezultă că cultura contribuie de şapte ori mai mult la produsul intern brut decît industria auto. Industriile culturale aduc 57,8 miliarde de euro pe an. Costurile totale pentru colectivitate se ridică la 21,5 miliarde de euro. (Trebuie spus că prin industrii culturale se înţelege mai mult decît prin cultură, aici intră şi audiovizualul, moda, unele mărci şi brevete etc.) Altfel decît se credea, cheltuielile statului pentru cultură sînt, de fapt, investiţie; subvenţia se întoarce odată cu valoarea adăugată a proiectelor culturale. „Excepţia culturală“ devine, în felul acesta, o formulă economică de succes. Una în care statul devine un soi de acţionar majoritar la un holding rentabil. Chiar dacă nu toate diviziile aduc profit, treaba merge per ansamblu. 

Genul acesta de abordare a fenomenului cultural nu există în România – unde a fost preluată doar sintagma clasică a „excepţiei culturale“ şi unde sînt aplicate doar principiile de bază (mai puţin continuitatea în susţinerea financiară). Problema e că, oricît de mult am ţine, în România, la principiul „excepţiei“ – ideea statului providenţial, de la care oamenii de cultură se aşteaptă să finanţeze totul, e şi o moştenire a comunismului –, nu ne permitem să susţinem financiar nici măcar prezervarea patrimoniului şi evenimentele majore (festivalurile de tradiţie). 

În multe ţări europene care au trecut prin criza economică, bugetele instituţiilor culturale au fost diminuate considerabil. În unele ţări s-au luat chiar măsuri drastice, precum închiderea unor instituţii ori anularea unor evenimente. Printre cele mai afectate state sînt Spania, Grecia, Portugalia şi Olanda. Dar şi state bogate, cu o infrastructură culturală extinsă şi costisitoare, au recurs la tăieri de fonduri pentru cultură. Franţa şi Germania, pînă nu demult modele în ceea ce priveşte coerenţa politicilor culturale, au alocat mai puţini bani; desigur, acolo efectele nu au fost chiar atît de dramatice. La nivel european, aproape şase milioane de oameni, adică vreo 3% din populaţia Uniunii, lucrează în industriile culturale. Cultura costă, dar practicarea culturii aduce bani. 

E clar însă că domeniul culturii e o miză mică pentru mai toate guvernele aflate în dificultate financiară. Dacă trebuie reduse cheltuielile, bugetul culturii e una din primele opţiuni. Nu există o abordare unitară, o perspectivă comună asupra culturii. Şi, cu atît mai puţin, nu există o armonizare a investiţiilor în cultură. Şi asta în condiţiile în care, cel puţin la nivelul discursului oficial european, cultura e o prioritate.

Aşa cum anumite organizaţii internaţionale impun statelor membre să aloce un buget fix către anumite domenii strategice, tot aşa şi Uniunea Europeană ar putea măcar să recomande o unitate de măsură comună pentru resursele alocate culturii în ţările membre. Un Pact pentru Cultură la nivelul Uniunii Europene ar putea fi o garanţie a stabilităţii pentru politicile culturale. Şi o garanţie că angajamentul declarat este şi pus în fapte.  

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.