Poate salva cultura un oraş?

Publicat în Dilema Veche nr. 600 din 13-19 august 2015
Poate salva cultura un oraş? jpeg

Detroit e un oraş-fantomă, cu mii de locuinţe părăsite şi hectare întregi de hale industriale lăsate în paragină. Falimentul oraşului a produs pagube ireparabile şi a distrus societatea în ansamblul ei. Ce mai poate salva această comunitate? Un posibil răspuns ar fi: industriile culturale şi creative. Un articol recent publicat de

dar şi numeroase altele, apărute în presa americană, consemnează că la Detroit angajamentul pentru cultură începe să conteze. Că oraşele pot fi revitalizate prin proiecte culturale o arată şi istoria post-1990 a Berlinului. În primii ani de după reunificare, situaţia oraşului era destul de tristă. Zonele industriale de la periferia fostului Berlin de Est erau moarte, numeroşi cetăţeni ai fostei republici socialiste plecaseră în oraşele din Vest, mai bogate, centrul oraşului era (încă) nerenovat, sistemele publice de transport din cele două oraşe cîndva separate trebuiau armonizate, monumentele istorice – restaurate. Pentru bugetul oricum împovărat al oraşului, întreţinerea enormei infrastructuri culturale era extrem de costisitoare. Primarul Klaus Wowereit şi-a propus să transforme acest dezavantaj în oportunitate. Nu numai că a finanţat din plin instituţiile de cultură existente, dar a încurajat crearea unui sector cultural independent. Investiţia nu a fost prea mare. De cele mai multe ori, a fost vorba de spaţii de lucru. „Sîntem săraci, da’ sexy“, a spus Klaus Wowereit cînd a fost întrebat despre viziunea sa în ceea ce priveşte oraşul. „Berlinul trebuie să fie ieftin şi cool.“ În cele din urmă, s-a dovedit că viziunea a fost cu bătaie lungă. Căci efervescenţa culturală a atras şi investitori importanţi. Din 2004, la Berlin s-au creat locuri de muncă într-un ritm mai rapid decît se întîmplă în restul Germaniei. În ultimii ani, viaţa la Berlin a devenit tot mai scumpă. Oraşul nu mai e sărac. Dar a rămas sexy. 

Cu totul alta e situaţia Detroit-ului de acum: falimentul oraşului împiedică autorităţile să dezvolte domenii considerate nevitale, cum este cultura; ba chiar le obligă la gesturi disperate, aşa cum s-a întîmplat în urmă cu doi ani, cînd administratorul oraşului a angajat o firmă care să evalueze valoarea colecţiilor de la Detroit Institute of Arts, unul dintre cele mai importante muzee din SUA, o instituţie solidă, deţinută de municipalitate şi nu de o fundaţie sau de persoane private, aşa cum e cazul multor muzee americane. Colecţia muzeului a fost construită în timp, cu grijă, din banii oraşului şi prin donaţii: o galerie de artă europeană (Bruegel cel Bătrîn, Vermeer, Rembrandt, Van Gogh, Rubens), o galerie de artă din Asia şi lumea islamică, colecţii de artă americană, o galerie de fotografie, o colecţie de artă pop & minimalistă, precum şi o arhivă dedicată artelor performative (peste 10.000 de filme, fotografii, afişe şi diapozitive din teatru, dans şi cinematografie). O vreme, muzeul a fost închis, căci administraţia locală nu şi-a mai permis cheltuielile de personal. Sute de directori de muzee din America au protestat atunci, furioşi, împotriva vînzării patrimoniului. Din fericire, directorul muzeului din Detroit a reuşit să obţină, după o campanie de strîngere de fonduri, aproape 30 de milioane de dolari – suma necesară pentru a demonstra că instituţia e solvabilă. Au contribuit nu numai donatori şi mecena, ci şi alte muzee, mai înstărite. Episodul trist – dar cu deznodămînt fericit – cu muzeul de artă a atras atenţia multor artişti americani asupra oportunităţilor oferite de oraşul Detroit. 

Grupe de arhitecţi, urbanişti şi sociologi lucrează acum la planurile oraşului de mîine, construit pe ruinele Detroit-ului de acum. Prin halele părăsite ale uzinelor, artişti anonimi sau cunoscuţi îşi prezintă lucrările. Unii vin de la New York sau din alte mari oraşe, atraşi de costurile modeste ale acestor galerii de artă improvizate. Alţii – vedete ale scenei artelor vizuale – vin la Detroit ca să facă un

: expunînd aici, adaugă valoare atît oraşului, cît şi propriilor lucrări. Fiecare încearcă să se pună în relaţie cu oraşul, să creeze o polemică, să vorbească despre rostul artei în era postindustrială. E deja un fenomen descris şi consemnat ca atare de multe ziare. Dar are acest fenomen amploarea necesară pentru a produce o schimbare semnificativă? Poate Detroit să devină un oraş atractiv?

de pildă, vorbeşte deja despre un Detroit „post-postapocaliptic“. Am ajuns, cum s-ar zice, în etapele superioare.  

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.