Publicul. Marea pradă

Publicat în Dilema Veche nr. 841 din 23 - 29 aprilie 2020
Nu eşti de acord? Eşti prost  Sau primitiv jpeg

Printre foarte multele noutăți pe care le-a adus pandemia se numără și felul în care se poartă acum bătălia pentru public. Într-un fel sau altul, toată suflarea omenească e implicată. Participăm diferit la acest fenomen, dar există și o dimensiune care ne leagă pe toți, unii de ceilalți. Aparent, sîntem împărțiți foarte clar. Unii sînt actorii, cei care se exprimă pe scenă (indiferent de natura acesteia), iar alții sînt publicul care urmărește ce se-ntîmplă. Cei de pe scenă fac tot ce le stă în putință pentru a stîrni atenția, cei din public văd, comentează, judecă. Propulsează sau anulează „idoli”. În relația asta atît de veche și de complicată, nu doar „idolii” au putere, ci și „muritorii”. Și unii, și alții sînt conștienți de forța pe care o dețin. Uneori o expun agresiv, alteori o camuflează în cele mai ingenioase feluri. Uneori puterea asta nu se vede sau nu e o intenție, alteori e mlădiată în strategii și urzeli care depășesc orice închipuire.

Cu toții însă, la un moment dat, ne aflăm în aceeași categorie. Sîntem publicul cuiva. Oricît de mult sau de puțin s-ar exprima unii, de la cel mai obscur blogger pînă la elita regizorilor și actorilor de toate felurile, de la „influensării” împărțiți pe orice domenii ți-ai putea închipui pînă la cele mai diverse soiuri de jurnaliști și comunicatori, toate categoriile de artiști, activiști, șmecheri de cartier sau pur și simplu orice ființă dornică să se exprime, tot universul ăsta uman, plus cel care-l urmărește, alcătuiesc împreună un mare public. De la cel mai izolat individ de pe planetă, dar care are acces la un mijloc de comunicare, pînă la cei care au mereu cîte ceva de zis și postează un gînd la fiecare cinci minute, cu toții sîntem, la un moment dat, imensul public al unui spectacol croit în mod natural pe dimensiunile unei asemenea audiențe. Alteori, sîntem două tabere mai mult sau mai puțin adverse, sau mai degrabă două instanțe care își schimbă locurile și poziționările, la nesfîrșit. E un fel de conviețuire din ce în ce mai fluidă. Un joc de putere pe care îl practicăm de la facerea lumii încoace, indiferent că e produs din altare, de pe scene ale unor spații clasice de spectacol, de voci din eter, de chipuri de pe ecrane, de indivizi aflați oriunde-n spațiul public sau pur și simplu de-acasă.

Numai că, de vreo două luni încoace, chipul acestui mecanism din care facem parte cu toții e într-o profundă schimbare. Nu mai e vorba doar despre concurență, tensiunea ei, sacrificiile inimaginabile care se pot comite pentru o clipă de atenție din partea cuiva, micile sau marile mușcături făcute-n public sau obsesia neîncetată de a produce „șoc”, „popularitate”, „impact”, „experiență”, „succes”. Oprirea în loc a lumii a produs o întrerupere cu totul neprevăzută, o bulversare venită din neant și-un vid de putere ca o gaură neagră, pusă pe-nghițit orice. Marile animale de pradă ale succesului, vîrfurile lanțului trofic al popularității s-au cutremurat. Fiecare în „parohia” sa, mai mică sau mai mare, mai la modă sau mai provincială, din orice colț al lumii. Consumul de spectacol universal a crescut enorm, dar atenția s-a dispersat în aceeași măsură. Au apărut de nicăieri, cu voie sau fără voie, spontane sau dezvoltate cu răbdare, o sumedenie de „fețe” noi. Concurență. Competitori cu foame aprigă de popularitate. Schimbări bruște de statut. Asedii. Gesturi disperate de „supraviețuire” în atenția unui public. Reorientări bruște. Reinventări dintre cele mai diferite. Peste tot plutește în aer mirosul ocaziei. Al conjuncturii favorabile. Al momentului prielnic. Al intervalului unic. Al „oportunității”, cum îi spun unii.

E un miros care poate să producă frisoane, dar și salivări abundente. Mulți se gîndesc acum, formulînd legendara zicere: „Ăsta-i genu’ de moment în care se separă ființele umane în fraieri și șmecheri”. Iar acest conținut se poate formula în nenumărate feluri, de la cea mai academică expresie pînă la cea mai frustă și tăioasă. Foamea de popularitate, de păstrarea sau de cîștigarea ei, produce sîngerări și fojgăială nemaivăzute pe scenă, dar și vînzoleală fără precedent în rîndurile publicului. Toată lumea simte că se schimbă definiții ale lucrurilor, că au loc repoziționări, că ai, n-ai treabă, trebuie să „te orientezi”. Condițiile de izolare și carantina, perspectiva crizei economice și estimările pesimiste (exprimate cît mai ritos și cu ilustrație muzicală de thriller) produc o stare de încordare nemaiîntîlnită. E liniște pe străzi – dacă nu ies cîte unii la o paranghelie și-o bătălie cu Poliția –, dar e un vacarm fabulos „în online”. E o luptă pentru secunda de atenție cum nu s-a mai văzut. Cei care-au fost prinși într-un moment prielnic își apără cu rîvnă „cetățile”, iar „barbarii” își iau elan pentru a izbi cu berbecii de asalt.

Separarea între „actori” și „public” e mai fluidă decît niciodată. Tendința de „democratizare” a acestei relații din ultimii ani s-a transformat, în perioada celor aproape două luni de păstrare a distanțării sociale, într-o revoluție. Totul e în facere, totul e în preschimbare, atmosfera fierbe în spațiile personale, iar spectacolul dimensiunii fizice a pustietății spațiului public completează chipul aiuritor al imaginii generale. Discursurile despre noul umanism care urmează în istoria lumii se împletesc cu strigătele iubitorilor de teorii ale conspirației, previziunile pesimiștilor se amestecă printre mantrele rostite de cei care invită toată omenirea pe calea energiilor și armoniilor cosmice. E un vacarm care se aude în univers, dar vine de pe o planetă ale cărei străzi și orașe sînt pustii. Iar de la vînzarea celei mai ieftine napolitane pînă la viitoarele cărți de mare succes, de la împachetarea celui mai banal ceai pînă la ce va fi fiind în viitorul apropiat o lucrare de artă contemporană, e în plină desfășurare o bătălie cruntă, pentru cea mai valoroasă pradă. Publicul. Orice va fi însemnînd această noțiune.  

Cătălin Ștefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.