Răstignirea unui necunoscut

Publicat în Dilema Veche nr. 641 din 2-8 iunie 2016
Răstignirea unui necunoscut jpeg

Nu știu dacă întrebarea cum au fost prinse picioarele lui Isus pe cruce e din aceeași categorie cu întrebarea cîți îngeri pot dansa pe un vîrf de ac. Majoritatea scenelor de răstignire din arta paleocreștină nu arată picioarele prinse cu nici un fel de piroane, iar poziția acestora are oarece variație. În secolul al XIII-lea deja se răspîndește, plecînd de la anluminurile produse în abațiile din zona pariziană, o schemă iconografică a picioarelor suprapuse, prinse cu un singur piron, o schemă fără suport istoric, dar cu virtuți teologice, dat fiind că reia grafia crucii. Deși răstignirea e bine atestată de sursele scrise în lumea mediteraneană antică (6000 de sclavi răstigniți după răscoala lui Spartacus, 2000 de evrei, după răscoala de după moartea lui Irod cel mare etc.), cunoaștem incredibil de puțin despre realitatea ei arheologică. Mai precis, abia în 1968 s-a descoperit o dovadă concretă legată de pedeapsa cu moartea pe cruce. E vorba de osemintele dintr-un cimitir iudaic aflat la 15 km de Ierusalimul vechi, aparținînd unui bărbat de pînă în 30 de ani, identificat de inscripție ca Yehohanan și mort în secolul I d.Hr. În osul călcîiului drept al acestui bărbat se afla un piron de fier, traversîndu-l dintr-o parte într-alta. Pironul, de 17-18 cm, fusese bătut dinspre partea dreaptă a corpului (lateral spre medial), trecînd mai în­tîi printr-o scîndurică de salcîm, menită să facă eliberarea imposibilă (resturi de lemn prezente). Apoi străpunsese calcaneumul drept, în care se găsea înțepenit la momentul descoperirii, și în continuare pe cel stîng, spărgîndu-l, drept pentru care acesta nu mai adera la el. În fine, pironul intrase într-un trunchi de măslin (resturi prezente), lovind poate un nod, pentru că vîrful se îndoise. Probabil cînd familia condamnatului depusese corpul în mormînt, pironul cu vîrful îndoit fusese lăsat mai degrabă la locul lui, decît să fie extras mutilînd și mai mult trupul. Oasele antebrațului drept prezentau vătămările care ar fi survenit dacă un piron ar fi fost înfipt printre ele lîngă încheietură (așadar, printre capetele distale ale radiusului și cubitusului). Oasele picioarelor erau fracturate (așa-numitul crurifragium, pentru a grăbi decesul răstignitului), iar unul dintre oasele gleznei drepte (talusul) fusese secționat după moarte, evident, cînd corpul fusese desprins de pe cruce. Analiza a fost publicată în 1970 de Nicu Haas, un antropolog de origine română de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, care a lucrat și pe scheletele de la Masada. Evaluarea a fost făcută, e drept, foarte în pripă, din cauza presiunilor autorităților religioase locale de a reîngropa urgent resturile omenești. Haas a reușit cel puțin, după evaluare, să facă fotografii, radiografii și mulaje ale oaselor. În 1985, cum se întîmplă cu toate descoperirile legate de arheologia biblică, a urmat o reevaluare a descoperirii. În primul rînd, lungimea pironului a fost reevaluată ca fiind 11,5 cm. Din articolele în cauză și fotografiile lor (fără scară, din păcate), nu înțeleg exact cum vine asta, să reevaluezi o lungime de la 17-18 cm la 11,5 cm. E comună însă povestea descoperirilor cu mare încărcătură religioasă (chiar indirectă, ca în cazul nostru), acoperite repede într-un văl de controverse, unele artificial confecționate. În al doilea rînd, deși a fost confirmată moartea prin răstignire, au fost respinse toate celelalte indicii referitoare la ea propuse de Haas, în afară de, evident, prezența efectivă a pironului în călcîi. În consecință, însăși reconstituirea poziției pe cruce a fost schimbată. La Haas, brațele sînt întinse în lateral, prinse cu piroane bătute în antebrațe, lîngă încheieturi, iar picioarele sînt flexate, cu genunchii fie de aceeași parte, fie de o parte și de alta a stîlpului crucii. Varianta din urmă e de luat în seamă, dat fiind că inscripția îl numește pe acest crucificat drept cel „atîrnat cu genunchii depărtați“. În reconstituirea din 1985, fiecare călcîi e țintuit pe partea lui a stîlpului, picioarele fiind întinse drept, iar brațele legate de cruce. Nu aflăm, așadar, ceva prea precis. Se știe, de altfel, din sursele literare, că răstignirea se putea face în variate poziții. E cert doar că, în orice caz, acest bărbat anume nu a fost răstignit cu labele picioarelor țintuite de cruce cu pironul trecînd printre tarsiene sau metatarsiene. Totuși, așa îl vedem cel mai adesea pe Isus în icoane sau în pictura laică, fie că labele picioarele sînt țintuite separat, fie, mai frecvent, suprapuse frontal și străpunse de un singur piron, ca la Grünewald, Rafael, Cranach cel Bătrîn, Tintoretto etc.

Faptul că nu există mai multe asemenea descoperiri de morți prin răstignire se poate datora folosirii mult mai frecvente a frînghiilor în loc de piroane pentru a menține corpul în poziție. În plus, diverse surse antice fac aluzie la existența unui trafic ilicit și macabru cu piroane folosite în răstigniri, presupuse a avea calități medicale/magice. Am dat odată, căutînd cu totul altceva în excelenta bibliotecă de studii clasice a Universității din Cincinnati, peste un articol care mi-a dat o nouă idee despre ce înseamnă o abordare empirică. Autorul, un profesor austriac, legase studenți la medicină în poziții asemănătoare crucificării – cu acordul lor, presupun –, pentru a stabili în mod experimental care anume ar fi cauza morții pe cruce. Din monitorizarea pe o scurtă perioadă, a dedus că aceasta ar fi asfixia, dacă picioarele atîrnă, sau șocul hipovolemic, dacă sînt prinse de cruce. Nici una dintre aceste cauze nu lasă, evident, urme pe oase, iar zdrobirea fluierelor picioarelor, practicată ocazional în Iudeea romană, nu e în sine suficientă pentru a diagnostica circumstanțele decesului. Descoperirea din 1968 rămîne, pînă azi, singura dovadă arheologică a obiceiului antic al crucificării.

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată: romanul Nici o clipă Portasar, Cartea Românească, 2015.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.