Rude, prieteni, starlete şi narcisişti - plus o victimă

Publicat în Dilema Veche nr. 112 din 22 Mar 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În urmă cu ceva luni scriam, aici, despre cît de tipic mor rocker-ii noştri: din certuri conjugale (Emil Laghia), din tutun & alcool (Liviu Tudan), din accident de maşină (Teo Peter). La fel, Laura Stoica: cum spunea un actor american vestit şi rebel (el însuşi dispărut devreme), a trăit în viteză şi a murit tînără. Partea neplăcută în această dispariţie nu a fost doar moartea în sine (un fapt de o tristeţe supremă, date fiind circumstanţele), ci şi felul în care această tînără a devenit, prin eforturile unor creaturi fără scrupule, eroina unei prime felii de postumitate deghizată în spectacol dezgustător de ineleganţă şi ipocrizie. Un accident de maşină cu trei victime (sau patru!) a devenit un circ mediatic, în care indivizi şi individe din TV, precum şi mase atrase spre scena cimitirului ca molia de becul catodic, au dat tot ce aveau mai dubios. E greu de conceput, pentru o minte normală, de ce s-a sărit peste decenţa reculegerii, de ce a fost nesocotită atît de scabros cuvenita tăcere cernită a durerii şi de ce şi cum a fost posibil ca această tînără femeie - chiar mai înainte ca peste coşciugul ei să cadă pămînturi - să fie îngropată în vorbe de clacă (unele sincere, altele tembel-pretenţioase). Ţara care a avut o "revoluţie în direct" (plină de vorbe şi de scamatori, cum se ştie) a trăit în direct şi o înmormîntare - şi, iarăşi, nu au lipsit peroraţiile şi panglicarii. Cine era, aşadar, Laura Stoica? O voce pop-rock (din "familia" italiancei Gianna Nannini) care, deşi ar fi meritat mai mult, a avut cîţiva (puţini) ani de glorie şi mai bine de un deceniu de uitare. Lansată la începutul anilor '90 (cînd rock-ul mai era încă sinonim cu eliberarea), Laura S. a fost rapid detronată de creaturile prefabricate ale consumismului lumpen - de la manelişti la demoazelele cu grade variate de tupeu şi goliciune (vestimentară şi craniană). Interesant statutul de vedetă non-vedetă al dispărutei: ea nu colorase pagini 16+, nu divorţase/nu se căsătorise în văzul lumii, nu bîrfise, nu tapase de bani moşneguţi în devenire, nu se bălăcărise, nu se gudurase şi nu hăhăise, cu rimelul dat peste cap, prin studiouri de şantan. Cine-s cei care au bocit-o prin studiouri? Ei bine, e greu să răspunzi aici fără să superi pe cineva. Îmi asum riscul - pentru că penibilul a fost fără margini şi trebuie taxat. Decesul a adunat rude răvăşite, prieteni îndureraţi, starlete de duzină şi narcisişti de profesie, ce-au creat prin ei înşişi spectacolul indecent de vizibil (şi prin aceasta urîţit) al unei morţi devenite eveniment tele-naţional, în care rudele prime (mama, fratele) sînt vînate pentru exclusivităţi masochiste, iar colegi/cunoştinţe sînt chemaţi să-şi dea cu presupusul despre predestinări, mistere, oracole, coincidenţe şi alte paranormalîcuri (pe care, apropo, un creştin nu dă doi bani!). Deplîng rudele, respect prietenii - cîţi or fi fost. Dar josnic mi s-a părut spectacolul de sunet, bocete, lumini, lamentaţii pe teme personale şi laudă-mă, gură al acelor video-necrofagi ce s-au repezit asupra cadavrelor încercînd să înghită - ca nişte vulturi cenuşii - hălci de rating. Mijloace de informare care, un deceniu şi mai bine, nu suflaseră un cuvînt despre cîntăreaţă - cînd aceasta încă era în branşă şi avea nevoie să se vorbească despre ea! - deodată au făcut spume encomiastice la gură. "Ea nu a fost iubită, a fost pur şi simplu adulată de admiratori!" - spunea duminică, în ziua înmormîntării, crainica unei televiziuni; ea, crainica, nici nu pronunţa corect numele logodnicului mort, iar ea, televiziunea, pînă atunci nu vorbise vreodată despre adulată. În fine, cine-s necunoscuţii care au venit la cimitir? Nu mă refer la prinţul Paul & prinţesa Lia, parcă aterizaţi direct de la Balul Operei, unde vorbiseră în aceeaşi limbă dulce ca un fagure de miere de bondari. Mă gîndesc la sutele, miile de oameni (în majoritate femei). Această masă de anonimi n-a venit la solista rock L.S., ci la acea Laura Stoica despre care, nocturn spre matinal, clocoteau verbal televiziuni senzaţionaliste. Sînt oameni care vor, în viaţa reală, o prelungire a telenovelei; sînt oameni care, dînd un buchet de flori, au impresia că devin părtaşi la ceva grandios, de proporţii mitice (aşa cum e, în capul lor, cam tot ce văd la TV); sînt oameni, în fine, pentru care apropierea de "vedete" echivalează, miraculos, cu o ameliorare a propriei condiţii umane. N-aş vrea să-i ofensez pe aceşti martori cvasi-profesionişti ai microistoriei (care, cu aceleaşi lacrimi - sincere! - pot veni la mormîntul unei rockeriţe, la cel al unui actor, la cel al unui academician - dacă moartea lor e un media-eveniment! - după cum, cu acelaşi aplomb, măcar unii dintre ei vor merge să rîdă contra-cost în studio la Ciao, Darwin ş.cl.). Lor, acestora, vreau să le semnalez un singur detaliu: dacă această armată de admiratori şi adulatori ar fi cumpărat, în ultimii 15 ani, cîte un disc al Laurei Stoica, ea 1) ar fi avut şanse mari să fie acum milionară în euro şi, deci, 2) ar fi avut şanse mai mici să plece spre acel concert de pomină de la (!) Urziceni.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.