Toți oamenii lui Napoleon

Publicat în Dilema Veche nr. 770 din 22-28 noiembrie 2018
Toți oamenii lui Napoleon jpeg

Cele mai importante orașe alese de Napoleon ca puncte de trecere, odată începută retragerea de la Moscova (octombrie 1812), au fost Wilna și Königsberg. În amîndouă au fost descoperite recent, în săpături legate de lucrări de construcție oarecare, morminte comune ale Grande Armée. În ele erau mii de schelete de soldați și mii de nasturi metalici de la uniforme. Nasturi, nasturi, nasturi.

Napoleon a adus în Rusia cam jumătate de milion de soldați. La Moscova au ajuns, în septembrie 1812, 100.000. După o mie de kilometri de marș înapoi, 70.000 au intrat, la începutul lui decembrie 1812, în Wilna (azi Vilnius, în Lituania). Acolo, după frig și foame, au murit de tifos în nici două săptămîni încă 30.000 de oameni. Napoleon nu e de față. Cînd trupele pleacă din Vilnius, el deja intră în Paris, la 2000 km depărtare. Rușii lui Kutuzov au fost nevoiți să înmormînteze toate cadavrele. O parte din ele le-au pus în sistemul de tranșee creat de francezi în vara aceluiași an. Unul din aceste locuri a fost descoperit de săpăturile franco-lituaniene din 2001, pe locul fostelor barăci ale armatei sovietice. La 2 m adîncime au apărut deodată oasele, într-o tranșee cu secțiune în formă de V, de cam 40 m x 10 m. S-a săpat în mare grabă, sub presiunea firmei de construcții. Într-o lună, au fost scoase scheletele a cel puțin 3269 de soldați (7 corpuri/m2). Desenele arheologice s-au făcut computerizat, după poze, prin fotogrametrie. Prin nasturii de alamă sau de cositor care poartă numărul regimentelor sînt atestate acolo 40 de regimente, mai ales de infanterie de linie (ce alcătuia majoritatea armatei) și cavalerie, dar și garda imperială (nasturi cu acvilă). De vreme ce o jumătate din armată nici nu erau francezi, probabil și printre cei înmormîntați aici există mulți polonezi, nemți, italieni și alții (în orice caz, nimeni din populația locală, conform analizele cu izotopi de oxigen). Imensa majoritate a victimelor aveau 20 și ceva de ani – recruți noi. Cel mai tînăr dintre ei avea 15 ani. Soldații nu aveau răni de luptă, cum ar fi fracturi în curs de vindecare, exceptînd bineînțeles fracturile de marș, ale metatarsienelor. Cam o treime erau afectați de infecții transmise de păduchi, adică de febră de tranșee, și mai ales tifos. Toate scheletele analizate cu izotopi de azot arată că suferiseră îndelung de foame. Iar în Vilnius erau noaptea -30° C. Toți au fost îngropați în uniforme, dar fără arme. Din loc în loc mai apare o cataramă, o talpă de pantof, ghetre. Pe un craniu cu shako (nu se purta încă chipiu) apare o singură cocardă tricoloră din piele (albastru, roșu, alb, cu albul la exterior). Doi indivizi aveau dinții din față ciobiți de la ținut în gură pipa de ceramică. Mai important: cam treizeci de femei au fost identificate alături de soldații din groapa comună de la Vilnius. Din 1805, femeile erau în mod oficial personal auxiliar al armatei: vivandières/cantinières și blanchisseuses. Găteau, spălau și îngrijeau răniți, vindeau tutun, alcool și alte provizii. Nu există decît cuvinte de laudă despre ele în rapoartele vremii.

După zilele sinistre de la Vilnius, armata înjumătățită a mărșăluit încă zece zile pînă la Königsberg (în Prusia Orientală, azi Kaliningrad în enclava rusească din UE). Au ajuns acolo în ultimele zile din decembrie 1812, aducînd și patogenul tifosului. Nu mai erau pe teritoriu inamic (Prusia era, încă, un aliat), dar, cînd au plecat, la cîteva zile după Anul Nou 1813, au lăsat în urmă 12 gropi comune lîngă fortificațiile orașului. Cînd au fost descoperite în 2006, una din ele (3 x 5 m) a fost golită pe furiș de firma de construcție, pare-se, exact pe data de 14 iulie, ca să nu apară întîrzieri. Arheologii au putut lucra după intervenția ambasadei Franței. Cei 600 de oameni pierduți la Königsberg aveau multe amputări și traumatisme în curs de vindecare și au fost probabil adunați de prin spitalele unde i-a prins tifosul. În două dintre gropi apar și multe recipiente medicale și cîțiva nasturi civili. Procentul de femei e aici 6%, mai mult ca la Vilnius, probabil pentru că printre victimele epidemiei erau într-adevăr și civili. Majoritatea artefactelor găsite sînt tot nasturii: de la Garde Impériale și mai ales de la artileriști, dar și de la opt regimente de infanterie franceză, inclusiv de la cele care deja lăsaseră atîția oameni în urmă la Vilnius. Apar și nasturi de la trupele străine ale lui Napoleon – de la un regiment elvețian și unul olandez de infanterie, de la grenadieri și vînători din garda regală westfalică, de la un batalion italian. E poate ciudat că nu s-au găsit deloc nasturi de la cavaleriști. Pe de o parte, se știe din documente că acolo fusese încartiruită cavaleria westfalică. Pe de alta, multe din schelete prezintă tabloul tipic, din cîte înțeleg, al problemelor călăreților: contact patologic între capul femural și locașul lui din osul pelvic (acetabulum), fracturi de humerus, fracturi ale degetelor (de la frîie), traumatisme ale coloanei. Însă, practic, toți cavaleriștii lui Napoleon rămăseseră, în timpul retragerii, fără cai și poate mulți și fără uniformele originale.

Rapoartele despre gropile comune ale soldaților lui Napoleon, morți în 1812/1813 în Königsberg, sînt o lectură dificilă. Cred că și arheologii ar prefera să citească mai degrabă despre moartea liniștită a lui Kant tot acolo, cu doar nouă ani mai înainte. Și nu e ușor nici să citești despre înmormîntarea soldaților în tranșeele săpate tot de ei în Vilnius – tranșee care nu apucaseră să folosească la nimic altceva. 

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Chihlimbar, Polirom, 2017.

Foto: Chełmiński, Napoleon întorcîndu-se din Moscova

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.