Vorbe mari

Publicat în Dilema Veche nr. 810 din 29 august – 4 septembrie 2019
„Cu bule“ jpeg

În discursul public actual, indignările punctuale şi ipocrite în legătură cu actele de violenţă coexistă, fără probleme, cu forme de violenţă bine fixate în mentalităţi, în obiceiuri şi în limbaj. Am descris, cu altă ocazie, preferinţa titlurilor din presă pentru tratarea conflictelor în termenii violenţei fizice elementare: a critica în orice fel pe cineva devine, în termeni jurnalistici, a da de pămînt cu insul respectiv. În transpunerea agresivă se manifestă strategia iritantă a permanentei exagerări, a încercării disperate de a dramatiza totul, de a construi senzaţionalul cu material anost. Seria metaforelor brutale e de fapt mai bogată: a critica e adeseori echivalat cu a şterge pe jos cu cineva. Exemplele sînt uşor de găsit: „Tudor Chirilă şterge pe jos cu Viorica Dăncilă“ (realitatea.net); „Corina Crețu șterge pe jos cu Dăncilă!“ (capital.ro); „Google şterge pe jos cu Dăncilă“ (national.ro); „Dan Negru şterge pe jos cu Federer“ (libertatea.ro); „Comisia de la Veneţia şterge pe jos cu sistemul judiciar din România“ (ziaruldeiasi.ro) etc. Expresia poate fi şi valorificată parodic, prin revenire la sensul literal: „Viorica Dăncilă a şters pe jos cu Timmermans (…). „Potrivit martorilor, Dăncilă a fost nevoită să şteargă pe jos cu Timmermans pentru că răsturnase o ceaşcă de cafea şi nu se pricepea să şteargă pe jos singură“ (timesnewroman.ro).

Violenţa e lăsată să irumpă în spaţiul public din interes comercial, uneori şi din nepricepere şi neadecvare la situaţie. Realizatorii de emisiuni şi redactorii au învăţat să oscileze abil între evocarea ororilor şi aparenta grijă pentru victime, familii şi public. Cei intervievaţi sînt însă mai spontani. De exemplu, o reporteriţă care adoptase stilul compasiunii avide de detalii şi al psihologismului amatoristic a găsit de cuviinţă să întrebe pe cineva din familia unei victime: „Ce aţi face dacă aţi fi acum faţă în faţă cu criminalul?“. Răspunsul „I aş scoate ochii!“ a creat o oarecare stînjeneală şi o grăbită schimbare a subiectului. Altcineva, invitat zilnic să-şi reitereze public mînia şi indignarea faţă de presupuşii vinovaţi, a declarat scurt: „Mor cu ei de gît!“. Declaraţia pare să se fi repetat: „Dacă am spus că mor cu ei de gît, mor cu ei de gît – România nu mai poate tolera așa ceva!“ (sputnik.md). Formula a fost reluată cu entuziasm de presa care, în lipsa oricărei informaţii, mizează pe spectaculosul de limbaj. Unii „literaturizează“ declaraţia, prin transpunerea la viitorul standard: „A.C. lansează noi acuzații: «Voi muri cu ei de gît!»“ (cancan.ro). Alţii plasează formula în mecanismul repetitiv şi disproporţionat al creării de senzaţional: „Dezvăluiri explozive! A.C., acuzații de mușamalizare în cazul Caracal! Nimeni nu se aștepta la asta: «Mor cu ei de gît…»“ (evzmonden.ro). Expresia este cunoscută şi nu lasă loc de îndoială asupra sensului – hotărîrea de a lupta pînă la capăt cu un duşman. E însă destul de interesantă din punctul de vedere al construcţiei eliptice: pentru că promite clar moartea declarantului nervos, cea a duşmanului fiind doar implicită. Formula e folosită în jurnalismul sportiv, mai ales în legătură cu meciurile de box: „M. vrea să-şi distrugă adversarul: «Mor cu el de gît!»“ (sport.ro). La plural, apare în angajamentele jucătorilor de fotbal: „Murim cu ei de gît, n-avem nici o scuză dacă nu batem Steaua“ (sport.ro). Atitudinea cuprinsă în formulă e uneori criticată ca autodistructivă şi contraproductivă: „intră în funcţiune «metoda»: nici eu nu obţin nimic, dar nici celălalt, pe principiul: «mor cu el de gît»“ (mediatoriautorizatiiasi.ro). Formula creează paradoxuri şi contrasensuri, cînd aşa-zisul angajament de luptă pînă la moarte e pus în directă relaţie cu viaţa şi cu succesul: „Z., în faţa meciului vieţii: «Mor cu el de gît!»; (…) „fac tot ce trebuie ca să cîştig, mor cu el de gît“ (ziare.com) şi mai ales: „E şansa vieţii mele. Mor cu el de gît!“ (prosport.ro).

Formula de ameninţare aminteşte de unele dintre asigurările furioase ale lui Ghiţă Ţircădău, fostul soţ al Ziţei, din Noaptea furtunoasă: „Dar să ştiu de bine că merg cu el de gît pînă la Dumnezeu, tot n-ai dumneata parte de un aşa ceva“; „Lasă, cocoană! Poate că să mor şi să nu ţi-o fac!“ – şi mai ales de înverşunarea lui Crăcănel, din D’ale carnavalului: «Eu, cînd îmi trage cineva palme… eu turbez!… cu dinţii îl apuc, nu-l las nici mort pînă nu-mi spune pentru ce? pentru ce mi le-a tras?“. Orgoliul bătăios al mahalalei şi violenţa vorbelor mari persistă în forme aproape neschimbate. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.