Feedbook
Cultura la Centenar
Marius CHIVULa cum au arătat lucrurile în 2018, idealul şcolii româneşti este să formeze tineri cu educaţie religioasă ortodoxistă, dispuşi să facă tumbe la propriu, în cadre festive, în faţa unor politicieni corupţi şi agramaţi, care nu sînt în stare să citească numeralul compus şi care fac confuzii semantice majore între cuvintele cvasi-omofone.
» Citește tot
Cărțile anului 2018
Marius CHIVUCum anul trecut îmi începeam bilanţul literar cu faptul că Mircea Cărtărescu continuă să primească mari premii internaţionale (era vorba de Premiul Leteo în Spania), încep şi acum tot cu distincţiile europene
» Citește tot
Un Pulp Fiction african
Marius CHIVUMoartea apare schiţată fără tuşe dramatice (romanul are deseori un aer cartoonish) se ascunde o anume gravitate. Toate personajele cărţii se ascund de ceva sau de cineva, de vecini (precum bătrîna baricadată în casă) sau de duşmanii politici (precum revoluţionarii), de propriile acţiuni sau de trecut în general („Unii oameni suferă de teama că vor fi uitaţi. Această patologie poartă numele de atazagorafobie. În cazul lui se întîmpla opusul: trăia cu groaza că nu v
» Citește tot
Adevăratele povestiri istorice
Marius CHIVUȘoimi ai patriei şi pionieri de altădată să scrie acum despre lipsurile şi abuzurile din aşa-zisa Epocă de Aur, trebuie să menţionez aici cîteva volume colective tematice cu istorii, evocări şi confesiuni din comunism, fie şi pentru faptul că au apărut în decursul „unui cincinal“ inaugurînd practic un nou gen confesiv: În căutarea comunismului pierdut (Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici şi Ioan Stanomir, Editura Paralela 45, 2001), Cartea roz a comunismului (
» Citește tot
Un desant
Marius CHIVUUn fel de desant în măsura în care confirmă nişte autori şi, în acelaşi timp, promite o duzină de cărţi de proză bună şi foarte bună. Va fi interesant de văzut cum îşi vor disputa aceste viitoare cărţi editurile Humanitas, Polirom, Nemira şi Paralela 45 şi, mai ales, ce vor face fiecare în parte pentru viitorul prozei româneşti. Căci a traduce marile (capod)opere premiate ale literaturii universale contemporane nu e cine ştie ce merit.
» Citește tot
Refugiaţi & imigranţi
Marius CHIVUŞi Díaz, şi Nguyen vorbesc despre vulnerabilitate şi dislocare, despre identitate şi reconciliere, despre integrare şi conflicte culturale, despre dinamica familiei dezrădăcinate, însă fiecare o face pe limba lui, punînd altfel accentele, privind din unghiuri diferite, unul cu pasiunea latino, celălalt cu discreţia asiatică. Doi mari prozatori, vi-i recomand.
» Citește tot
„De ce avem nevoie de cărţi dificile“
Marius CHIVURomanele dificile nereuşite se pierd pe drum (die in a ditch), dar şi romanele dificile bune riscă să treacă neobservate dacă nu primesc o mînă de ajutor din partea vreunui premiu. Spune el: „Doar pentru că ficţiunea literară nu spune o poveste
» Citește tot
Ministrului are cine să-i scrie
Marius CHIVUUn volum de epistole care impresionează nu atît prin valoarea lor pentru istoria diplomatică privată, cît prin expresia „fidelităţii în prietenie, ca trăsătură de caracter“, după cum se exprimă Florin Ţurcanu, şi, mai ales, prin eleganţa limbajului.
» Citește tot
Ne (mai) trebuie adevărul?
Marius CHIVU„Despre bullshit“ a apărut iniţial într-o revistă americană în anul 1986, fiind publicat aproape două decenii mai tîrziu sub formă de broşură, fiind urmat şi de o continuare/completare intitulată „Despre adevăr“. Ediţia românească le reproduce pe amîndouă, aşezîndu-le în oglindă,
» Citește tot