Regimul artelor şi muniţiilor
Ce-ar fi să nu ne mai prefacem?
Jonathan FRANZENApocalipsa climatică e pe drum. Ca să fim pregătiți pentru ea, trebuie să recunoaștem că n-o putem împiedica. „Există speranță nemărginită, dar nu pentru noi“, ne spune Kafka. Este o maximă mistică adecvată pentru un scriitor ale cărui personaje se străduiesc să atingă țeluri aparent realizabile și care, în chip tragic sau amuzant, nu izbutesc niciodată
» Citește tot
„Hip-hop-ul e a doua mea natură, după cea de rocker“ – interviu cu Adrian DESPOT
Adrian DESPOTAtîta timp cît dihotomia s-a instalat ca unic sistem de judecată, părerile mele ar fi anacronice. Plus că mi s-ar părea nefiresc să capitalizez în online mai mult pe opiniile politice decît pe muzica mea. Scandalul a vîndut tot timpul mai bine, li
» Citește tot
„Fotografia, pretext pentru dialog“ – interviu cu Ileana BÎRSAN și Ionuț TRANDAFIRESCU
Ana Maria SANDU„Bucharest Photofest“ le propune bucureștenilor un concept bine articulat încă de la prima ediție; fotografia este pretext pentru dialog și discutarea unor subiecte relevante pentru actualitatea socio-politică și cultural-umană. Totodată, foto
» Citește tot
„Documentarul este un gen care provoacă limbajul cinematografic“ – interviu cu Dimitris KERKINOS
Ana Maria SANDUFaptul că majoritatea festivalurilor internaționale de referință includ documentare în programele lor competitive – dedicate inițial filmelor de ficțiune – arată cum percepția asupra acestui gen cinematografic s-a modificat radical. Documentarele de
» Citește tot
„Opera tîrzie a artistului Mattis Teutsch a rămas necunoscută publicului larg“ – interviu cu SZILÁRD Miklós
Ana Maria SANDUÎn 1931, Mattis Teutsch a publicat cartea sa manifest, Kunstideologie. Acest termen introdus de el a fost tradus în limba română ca „Ideologia artei“, deși mai potrivit ar fi „Ideologia artă“, ceea ce conotează și o autonomie față de ideologi
» Citește tot
„Am vrut să explorez nu doar perspectiva feminină, ci și ucenicia feminină“ – interviu cu Cristina VREMEȘ
Adela GRECEANUM-a emoționat întîlnirea cu publicul, însă m-a și înfricoșat, fiind prima carte. Am devenit conștientă de viața cărții dincolo de actul scriiturii, și de faptul că un roman se creează, în bună parte, prin recepția lui, acolo unde nu mai este al meu. Am trăit mult timp cu o altă neliniște: că ceea ce am scris este ilizibil, că nimic nu are sens. Senzația a dispărut în momentul în care oameni în carne și oase mi-au spus ce cred, ce proiectează, ce îi inspiră în Trilogie. M-a surprins faptul
» Citește tot
„Artistul trebuie s-o ia mereu de la capăt“ – interviu cu Teodor GRAUR
Artiștii sînt, în general, conștienți mai mult de artefact. Ei vor să vîndă la ArtMark, la licitații. Mie pictura mi s-a părut, la un moment dat, plictisitoare, şi astfel am optat pentru sculptură, instalația fiind, de multă vreme, genul predilect. Am r
» Citește tot
„Afacerea Eliade“ şi Alphonse Dupront
Ştefan LEMNYAtunci cînd Eliade ajunge la Paris, după ce slujise între timp misiunea diplomatică şi culturală a ţării sale în Portugalia lui Salazar, Dupront se afla la Universitatea din Montpellier. Reîntîlnirea lor va avea loc abia după un an, pe 28 oct
» Citește tot
Eugène Ionesco şi Alphonse Dupront: dialog epistolar
Ştefan LEMNYAflat în voiaj la Spoleto, Eugène Ionesco n-a putut asista la festivitatea de la Sorbona, din 3 iulie 1984, cînd Alphonse Dupront evoca numele său şi pe al lui Cioran, mîndrindu-se că a contribuit la instalarea lor în Franţa. Dar, în ciuda acestei absenţe, relaţiile lui cu fostul director al Institutului Francez au fost la fel de strînse ca şi în cazul compatriotului său. Ambii au reţinut atenţia istoricului în devenire prin calităţile lor intelectuale excepţionale, oglindite în primele lor publicaţii c
» Citește tot