TIFF 18
O scurtă istorie a succeselor mele festivaliere
Dana ENULESCUPlăcerea de a citi Aperitiff la micul dejun, mai ales la hotelul Agape, pe fundal de muzică sacră în versiune disco. Excursiile de la Mărișel, unde am cîntat cu oaspeții festivalului melodiile lui Fabrizio De Andrè. Petrecerile, la care am descoperit că dacă bei mai mult, dar iei apoi un Nurofen, a doua zi nu te doare capul. Discuțiile cu prietenele despre orice, uneori absurde, stil primele minute din Reservoir Dogs, conversația cu Todd Solondz la Diesel, unde am vorbit despre filmele lui și despre New York, după care mi-a dat un autograf în care a scris: „Aș vrea ca Dana să fie mai curajoasă“. Anul în care un regizor spaniol, al cărui film îmi plăcuse mult, a venit la hotel și mi-a adus flori. Un film care m-a deva
» Citește tot„E greu de tot“
Mona NICOARĂCopiii cu care lucrasem la film erau însă în delir: veniți cu tot cu familii cu autobuzul încă de dimineață, mîncaseră deja kilograme întregi de înghețată prin oraș. Mai mult, toți erau pentru prima dată în viață la cinematograf, să se vadă pe ecran ma
» Citește tot„E săptămîna principală a anului“ – interviu cu Eugen PĂNESCU
Eugen PĂNESCUFestivalul a avut nevoie de o „casă“, așa că în urmă cu zece ani a fost închiriat imobilul de pe strada Universității: Casa -TIFF. Am acceptat bucuroși să facem proiectul. Ideile de funcționare au venit din partea TIFF, dar au fost gîndite împreună c
» Citește tot