"Mici detalii"
Frecvenţa fenomenală cu care conversaţiile - de orice fel & cam cu oricine - sînt încheiate printr-un "Doamne-ajută!" Nu e cazul să intrăm în socio- sau psiho-, dar mă tem - cum ar zice dl Paler - că este o formulă care nu miroase a bine... În orice caz, mie nu-mi miroase a bine, ci a tămîie, lipsă de voinţă şi "Inch'Allah!". Mai mult: o consider tradiţionalistă pînă-n punctul de-a fi rurală - cu toate consecinţele (unele, abisale) ce decurg de aici; mostră de dialog "postmodern": "Să aveţi o zi bună!" (= limbaj de supermarket) - "Doamne-ajută!" (= limbaj de biserică). Şi, că veni vorba (vorba vine!), pot mărturisi că nu m-am înnebunit nici după concluzia dlui Alin Ionescu (comentator TV plin de haz, altminteri) de la numărul Iaromirei (83) despre telenovele: "...prefer o telenovelistă, gîndindu-mă la ea ca la baba credincioasă a lui Ţuţea, decît un videofil rafinat, ahtiat după Derrida şi mare amator de filme porno". Eu nu; şi nu pentru c-aş fi "ahtiat după Derrida" (nici după Ţuţea, de altfel), ci pentru că simt nevoia să apăr filmul porno împotriva telenovelelor & a mentalităţilor aferente. Şi pentru că nu pot să nu mă gîndesc că, în fond, nici minerii n-ar fi avut nimic împotriva telenovelelor & a babelor credincioase, dar împotriva "videofililor rafinaţi" & a amatorilor de porno - da! Dezavantaj videofilic, deh... Să aveţi o zi bună.
