Once Upon a Time in Romania

 În vara lui 1990, am lucrat cu o echipă a Crucii Roşii Finlandeze. Mînaţi de entuziasmul descoperirii unei ţări care ieşise din ceţurile Balcanilor, printr-o revoluţie televizată, oamenii aceia au venit aici să dea o mînă de ajutor....

citiţi
1 comentariu 2292 vizualizări
 

Andrei PLEŞU | nici aşa, nici altminteri

Texte comentate

 
 

Nu este suficient să te aliniezi. Trebuie să te aliniezi păstrîndu-ţi, intactă, singurătatea. Alinierea fertilă, autentică, liberă cade în disciplină anonimă, în spirit gregar, dacă nu lasă mereu deschisă perspectiva evadării, a desprinderii. Dacă nu-şi menajează potenţialul de nealiniere.

citiţi

11 comentarii 3316 vizualizări

Mircea VASILESCU | Europa dumitale

Guvernul nu ne mai merită

 
 

Goana disperată a Guvernului după taxe şi impozite (culminînd cu brambureala privind taxarea drepturilor de autor) mi-a amintit de un episod mai vechi, de cînd predam limba şi literatura română la Universitatea „La Sapienza“ din Roma. Eram, carevasăzică, angajat de universitatea romană şi plătit, practic, de Statul italian. Aşa încît – ca toţi ceilalţi salariaţi – am contribuit la intrarea Italiei în zona euro. Să mă explic. 

citiţi

5 comentarii 2968 vizualizări

Gabriel GIURGIU | euro-skepsis

Alte şabloane, alte prostii

 
 

Încep cu bulgarii. Eminescu le-a atribuit o ceafă groasă. Problema lui. Eu nu le atribui nimic. Seamănă al naibii de tare cu noi, românii. O singură diferenţă notabilă: pe ei, comunismul i-a izbit rău de tot în creştinism. Adică, mai rău decît pe noi. În cimitire nu prea vezi cruci, iar Catedrala Nevski din Sofia poate fi închiriată pentru evenimente ale Auto-Clubului local (cu animatoare şi tot restul).

citiţi

1 comentariu 605 vizualizări

Grigore VÎRSTA

Trei păţanii ungureşti

Un orăşel aproape de graniţa ungaro-ucraineană, în partea ungară, care beneficiază de serviciile unui ştrand extraordinar de aranjat şi a unui aquapark cu toate dotările pe care le găseşti la Otopeni sau Mamaia. La aquapark, lume puţină. De aceea ne-am şi dus acolo.

citiţi

0 comentarii 370 vizualizări

Richard N. HAAS | Dezbateri politice

După 20 de ani: războiul din Golf

 
 

 S-au împlinit 20 de ani de cînd incontestabilul conducător al Irakului, Saddam Hussein, a invadat Kuweitul. În urma acestui fapt a rezultat prima criză internaţională, post-Război Rece, o criză care, în mai puţin de un an, a dus la eliberarea Kuweitului şi la restaurarea guvernului său. 

citiţi

0 comentarii 376 vizualizări

Sever VOINESCU | axa dus-întors

Note

 
 

 În iunie 1896, William James, clasicul pragmaticilor, a ţinut la Clubul de Filozofie al Universităţilor Yale şi Brown o conferinţă, intitulată „Voinţa de a crede“, pe care a deschis-o cu o întrebare preluată dintr-o recentă lectură a sa: „Care este diferenţa dintre justificare şi sanctificare?“. 

citiţi

1 comentariu 997 vizualizări

Nicolas TRIBOI | SOS provincia

Mateiaş - un peisaj cultural protejat (hic!)

 
 

 Odată cu trecerea timpului, peisajul se modifică, în bine sau în rău… depinde pentru cine. 

citiţi

0 comentarii 229 vizualizări

Andrei Pippidi | SOS Bucuresti

Povestiri desuete

 
 

Acesta e subtitlul autodepreciativ al unei fermecătoare cărţi care s-a reeditat de curînd, cu ilustraţiile care i-au lipsit în 1985 şi un supliment de adnotări: Din Bucureştii trăsurilor cu cai. Autorul, arhitectul Paul Emil Miclescu, figură de o deosebită distincţie, a lucrat multă vreme la restaurarea monumentelor istorice.

citiţi

0 comentarii 478 vizualizări

Radu COSAŞU | Din vieaţa unui extremist de centru...

Note informative la sfîrşit de august

 
 

Cîteva zile s-a trăit în Bucureşti – conform unei metafore a nu ştiu cui – ca într-o nebunie a unor scăpaţi din lagăr. Am fost convocaţi – toţi membrii Uniunii Scriitorilor, comunişti, necomunişti şi chiar anticomunişti –, pe stadionul Tineretului, să ni se facă instrucţia militară, să ni se încredinţeze obiective defensive în cazul unui atac asupra Bucureştilor; ostaş instruit, cu armata făcută la cai şi la artilerie, mi s-a repartizat o fereastră a Casei Scriitorilor cu deschidere spre Calea Victoriei.

citiţi

5 comentarii 931 vizualizări

Cătălin ŞTEFĂNESCU | fără doar şi coate

Once Upon a Time in Romania

 
 

 În vara lui 1990, am lucrat cu o echipă a Crucii Roşii Finlandeze. Mînaţi de entuziasmul descoperirii unei ţări care ieşise din ceţurile Balcanilor, printr-o revoluţie televizată, oamenii aceia au venit aici să dea o mînă de ajutor. Înainte de a călca pe pămîntul celor mai viteji şi mai drepţi dintre traci, finlandezii au făcut un curs intensiv de istorie a ţării pe care doreau să o ajute. 

citiţi

1 comentariu 2292 vizualizări

Radu NAUM | un sport la Răsărit

Legenda meşterului Manole

 
 

Mitul măririi şi decăderii pieţei imobiliare în Valachorum, despre asta e vorba la Unirea SRL, cunoscută şi ca Unirea SRFFFLFF (Societate cu Răspundere Foarte Foarte Foarte Limitată Faţă de Fotbal). Ce să ne mirăm?

citiţi

0 comentarii 243 vizualizări

Andrei MANOLESCU | libertatea de impresie

Pipi în caschetă

 
 

 Odată, eram rătăcit prin Oxford în căutarea autogării. Am văzut un poliţist şi mi-am adus aminte că mi se spusese cum, pe stradă în Anglia, la orice nevoie, poliţistul e cel mai bun prieten. Ofiţerul, foarte înalt şi subţire, stătea de vorbă cu o doamnă şi mi-a făcut un semn discret să am puţină răbdare pînă termină discuţia.

citiţi

0 comentarii 1441 vizualizări

Şerban FOARŢĂ | Gazela de perete

Planourul

 
 

Se oprise la vreo 10 m de pămînt: mai să-l atingi cu mîna. Stagna în aer de vreo patru zile, lăsînd impresia că-şi aflase-n fine, locul căruia îi va fi fost, dintotdeauna, hărăzit.

citiţi

0 comentarii 122 vizualizări

Ioana NEGRILĂ | aduse cu poșta

Despre alegeri

 La 10 ani, în Turcia, am avut un vis ciudat. Doar atît: „Viaţa este un bazar... trebuie să ştii întotdeauna să alegi“. Dacă aş fi credincioasă, aş fi zis că este un semn de la Dumnezeu. Dar cum credinţa este un dar pe care nu l-am primit încă, nu ştiu ce să cred. 

citiţi

0 comentarii 184 vizualizări

Codrin Liviu Cuţitaru

Despre fericire

 
 

Zilele trecute am citit un test de verificat… fericirea (!), pe care nu am cum să mă abţin a vi-l reda, fie şi parţial, mai jos, fără vreo intromisiune de ajustare stilistică. Aşadar, ne chestionează autorul/autorii: „Primiţi premiul pentru fericire. Ca să sărbătoriţi acest eveniment, organizaţi: a). o şedinţă de meditaţie (nu doriţi distincţia), b). o mică petrecere împreună cu iubitul(a) dvs. (eventual în pat), c). o cină cu prietenii cei mai apropiaţi, d). o serbare cîmpenească cu toţi prietenii: picnic, lampioane şi acordeon.

citiţi

0 comentarii 889 vizualizări

Cristian GHINEA | Atitudini mic-burgheze

Adevărata ciocnire a civilizaţiilor

 
 

Cum nu era loc în spaţiul de editorial pentru a enumera toate aberaţiile din declaraţii, am revenit imediat cu un articol mai lung pe Hotnews, unde detaliam povestea. Şi mi-a venit ideea să îndemn la grevă fiscală, cu un mesaj simplu: nu mergeţi să plătiţi aceste taxe pînă cînd Guvernul nu ne oferă posibilitatea de a completa o singură declaraţie de venituri, care poate fi făcută pe Internet, şi nu lunar, ci anual. 

citiţi

1 comentariu 1276 vizualizări

Petre BARBU | efectul de ecou

Binecuvîntaţi-i pe consultanţi!

 
 

Cea mai bună slujbă în România este cea de consultant. Nu contează domeniul (fiscal, marketing, politică, asigurări sau media). Îţi merg prost vînzările, cheamă un consultant! Vrei să-ţi ascunzi profitul de statul care te supraimpozitează, îţi spune un consultant cum să-l doseşti! 

citiţi

2 comentarii 373 vizualizări
Cu ochii în 3,14

● Din tot ce am auzit săptămîna trecută, nici o idee nu m-a zguduit ca aceea încredinţată lui Laurenţiu Ungureanu, de la Adevărul, de către pensionarul Simion Avram, adică fostul clovn Siminică, celebrul Siminică: „Acum nu mai e circ… a dispărut de tot clovnul adevărat“. Am repetat aceste cuvinte, căci aveam de ce, de cîteva ori pe zi. (R. C.)

● S-ar putea să încalc legea privind protecţia datelor personale – nu ştiu. S-ar putea să scrie Cristian Ghinea (încă) un articol foarte bun pe tema asta, precum cel despre Orange – nu ştiu. Dar simt nevoia să vă împărtăşesc textul celui mai nou spam pe care l-am primit (desigur, în semitraducerea automată pe care o oferă Internetu’): „Hi, doar a decis să se cunoască nu veţi fi un fel surprised. If de tine, atunci poate doriţi să ştiţi (lurita_4life@yahoo.in). cu dragoste. lurita“. Ahhh, Lurita…(M. V.)

● Săptămîna trecută, Adrian Păunescu urla pe Realitatea TV despre „mizeria“ sistemului care permite moartea bebeluşilor în maternităţi. Cum omul ştie cîte ceva şi despre sistemul care permite uciderea oamenilor în trafic, l-am ascultat cu atenţie. (M. C.)

citiţi

Adina POPESCU

CNC – regulile jocului

CNC – regulile jocului

N-am discutat cu Răzvan Georgescu în calitate de documentarist care lucrează şi este cunoscut mai degrabă în afara graniţelor ţării – filmul său, Testimonial, a fost premiat la Prix Europa 2008,  unde a cîştigat trofeul pentru cel mai bun documentar TV –, ci în calitate de membru al comisiei de selecţie la secţiunea de film documentar a concursului organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei în acest an, încercînd să pătrundem în interiorul unui sistem care a fost blamat şi contestat de-a lungul timpului, dar şi să evaluăm perspectivele filmului documentar românesc.  

citiţi

"Fleacurile" unui sceptic

Livius Ciocârlie este, probabil, cel mai original diarist din întreaga noastră literatură. Majoritatea cărţilor sale sînt, în fond, jurnale, un gen aproape la fel de proteic precum romanul, conturînd imaginea unui proiect scriptural autobiografic pe termen lung, singular la noi, şi prin formulă, şi prin amploare.

citiţi

Amicul Dejun

Ciocolată caldă

Ciocolată caldă

Credeam că nu-mi plac deserturile, şi nici ciocolata, pînă cînd, o mică braserie pariziană din Île Saint-Louis – Le Flore en l’Île, m-a convertit la cel puţin un dulce: ciocolata caldă. 

citiţi

Paul TUTUNGIU

Cine este Jasmine?

Cine este Jasmine?

Conform uzanţei ultimilor ani, un Jarrett este un Jarrett, care va să zică intră pe primele locuri în clasamentele de specialitate (şi nu numai) încă din primele săptămîni de la lansare. Jasmine întăreşte regula, aducînd totodată elemente noi, ce sporesc farmecul din povestea acestui disc eveniment.

citiţi

Andrei BREZIANU

America celor două viziuni

America celor două viziuni

Pe cînd era copil, George Washington săvîrşise un pocinog în livada părintească, crestînd cu toporişca un cireş. Întrebat de tatăl său "Cine a tăiat cireşul?", micuţul George şi-ar fi recunoscut fapta pe loc: "Nu pot să spun o minciună. Eu am tăiat cireşul".

citiţi

Soluţie implementată de Tremend
SATI