Situatiunea

Andrei PLEŞU | nici aşa, nici altminteri

Texte comentate

 
 

Nu este suficient să te aliniezi. Trebuie să te aliniezi păstrîndu-ţi, intactă, singurătatea. Alinierea fertilă, autentică, liberă cade în disciplină anonimă, în spirit gregar, dacă nu lasă mereu deschisă perspectiva evadării, a desprinderii. Dacă nu-şi menajează potenţialul de nealiniere.

citiţi

11 comentarii 3317 vizualizări

Mircea VASILESCU | Europa dumitale

Guvernul nu ne mai merită

 
 

Goana disperată a Guvernului după taxe şi impozite (culminînd cu brambureala privind taxarea drepturilor de autor) mi-a amintit de un episod mai vechi, de cînd predam limba şi literatura română la Universitatea „La Sapienza“ din Roma. Eram, carevasăzică, angajat de universitatea romană şi plătit, practic, de Statul italian. Aşa încît – ca toţi ceilalţi salariaţi – am contribuit la intrarea Italiei în zona euro. Să mă explic. 

citiţi

5 comentarii 2970 vizualizări

Andrei PLEŞU | nici aşa, nici altminteri

Pe caniculă la televizor

 
 

Un membru al Parlamentului – figură marcantă a comunităţii româneşti, rome, culturale şi politice – se arată, într-o dezbatere acută, foarte supărat pe poporul român, care e lipsit de cultură (vezi sondajele recente, din care rezultă că 42% dintre concetăţenii noştri cred că Soarele se învîrte în jurul Pămîntului), necivilizat, incapabil de discernămînt politic , pe scurt, subdezvoltat intelectual, inapt moralmente, opac la orice tentativă pedagogică.

citiţi

10 comentarii 11078 vizualizări

Mircea VASILESCU | Europa dumitale

Capătul celălalt al tunelului

 
 

Era odată ca niciodată o fată din popor, care îşi vedea de ale sale – ca noi toţi. O chema Luminiţa. Într-o bună zi, mai-marii neamului au pus-o să stea în capătul tunelului, fără să-i spună altceva decît atît: cînd o s-o vadă lumea dinspre celălalt capăt al tunelului, o să fie bine pentru toţi.

citiţi

3 comentarii 3049 vizualizări

Andrei PLEŞU | nici aşa, nici altminteri

Ce nu trebuie să spună un preşedinte

 
 

Ca toţi cei care mizează pe instinct mai mult decît pe calcul şi elaborare, pe temperament mai mult decît pe înţelepciune (fie ea şi strict conjuncturală), pe replica usturătoare mai mult decît pe cordialitatea calmă, Traian Băsescu nu pare procupat de problema limbajului, a comunicării adecvate, a igienei stilistice la care ar trebui să-l oblige funcţia.

citiţi

24 comentarii 15641 vizualizări

Mircea VASILESCU | Europa dumitale

Tăria pierdută a opiniunilor noastre

 
 

Imediat după 1990, nevorbiţi cum eram după atîtea decenii de comunism, am început să ne descărcăm iureşul de opinii în public. Unii mai bine, alţii mai rău. Dacă citiţi acum, de pildă, ziarele din perioada Pieţei Universităţii (aprilie-iunie 1990), veţi găsi acolo o desfăşurare de articole de opinie, înfierări reciproce, partizanate, un cumplit verbiaj – dar vă va fi foarte greu să reconstituiţi faptele. Nimeni nu-şi bătea capul să povestească, sec, ce s-a întîmplat, toată lumea trecea la dat cu părerea.

citiţi

8 comentarii 2758 vizualizări

Andrei PLEŞU | nici aşa, nici altminteri

Un gînd despre iubire la Pascal

 
 

Am ajuns alergici la absolut. Contactul cu orice formă de manifestare a absolutului ne erodează, ne dislocă, ne provoacă arsuri.

citiţi

23 comentarii 8830 vizualizări

Mircea VASILESCU | Europa dumitale

Top 500 şi ceva

 
 

În plină vară – cînd, se spune, nimeni n-are chef şi răbdare pentru subiecte serioase – se discută, totuşi, despre universităţi. 

citiţi

1 comentariu 2685 vizualizări

Andrei PLEŞU | nici aşa, nici altminteri

Sub Arini

 
 

 „Sub Arini“ – aşa se numeşte un parc dinspre marginea Sibiului, vechi de peste o sută cincizeci de ani. E un loc celebru al oraşului, cu douăzeci şi două de hectare de pajişti, denivelări pitoreşti, arbori spectaculoşi, uneori exotici, inevitabile locuri de agrement, terase, cîini şi oameni.

citiţi

28 comentarii 9400 vizualizări

Mircea VASILESCU | Europa dumitale

Ipocrizie publică

 
 

Scriam, în numărul trecut, despre cum se străduieşte Guvernul să reducă „procentual“ personalul din instituţiile culturale. Îmi imaginam vreun burtă-verde de la consiliul local care îi recomandă directorului de filarmonică să mai reducă din numărul de viori, ori directorului de teatru să pună în scenă spectacole fără decoruri, ca să nu mai aibă nevoie de maşinişti.

citiţi

4 comentarii 2609 vizualizări
Soluţie implementată de Tremend
SATI