Lumea reală

Publicat în Dilema Veche nr. 333 din 1-7 iulie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Invocăm repetat „România reală“, ca să dovedim că ştim cum arată şi sîntem aproape de „agenda cetăţeanului“, de problemele lui adevărate. Dar lumea reală? Evoluăm noi, jurnaliştii, în lumea reală, sau doar într-o enclavă a ei, ale cărei ziduri le-am ridicat singuri? 

La sfîrşitul lunii mai discutam cu o colegă recent întoarsă dintr-o vizită în Occident. Vorbeam despre jurnalism, la ei şi la noi, în particular despre ştiri, la ei şi la noi... Colega mea era şocată: abia venise, şi pe unde fusese nu se discuta decît despre celulă. Aici – nu. „L-am întrebat pe soţul meu: am visat eu, am înnebunit? M-a asigurat că nu.“ 

La 20 mai, Institutul „J. Craig Venter“ din Statele Unite anunţase realizarea primei celule vii cu genom sintetic. Oricum ai întoarce-o, este pur şi simplu viaţă creată artificial. Mai ales că respectiva celulă s-a şi divizat prin forţe proprii! Craig Venter, creatorul Institutului şi coautor al primei secvenţieri a genomului uman, realizată în anul 2000, consideră că e „o etapă importantă din punct de vedere ştiinţific şi filozofic“. Şi religios, aş zice... Folosirea adjectivului „importantă“ este dovada unei remarcabile modestii: în fapt, vorbim despre un moment istoric. Care merita şi justifica din plin dezbateri TV, materiale documentare, un istoric al domeniului etc. Ar fi foarte interesant de aflat opinia unui teolog asupra acestui eveniment! Dar nu. Ziariştii români au alte priorităţi. 

Dacă era celulă  de partid...

O ştire Mediafax (tot Mediafax, săraca), preluată de două ziare. Un interviu cu Craig în Descoperă – jos pălăria! Un ecou la difuzarea pe Discovery a unui documentar dedicat subiectului. Patru ziare centrale n-au scris nici un rînd (dintre care unul, culmea, publica prin 2008 ştiri şi ulterior comentarii despre tentativele de la „Craig“!). La televiziuni – o ştire, acolo unde a fost măcar atît. 

Între timp, fireşte, au curs veştile şi comentariile despre măsurile propuse de Guvern pentru ieşirea din criză, protestele faţă de aceste propuneri, moţiunea de cenzură. N-o să spun, Doamne fereşte, că acestea n-ar fi importante. Din punctul de vedere al unui pensionar, şomer sau angajat amărît, care aşteaptă să i se diminueze puţinele venituri, e limpede că această aşteptare e mai şocantă decît dacă Institutul „Craig“ ar fi creat nu o celulă, ci un elefant viu. Nu fac decît să constat că nimic din ceea ce a umplut ediţiile speciale ale televiziunilor şi prima pagină a ziarelor nu s-a materializat în vreun fel, cel puţin pînă la ora la care scriu aceste rînduri: nici măsurile guvernamentale, nici protestele şi grevele. Asta ca să nu mai vorbim despre faptul că, atunci cînd dai ştiri 24-24 şi ai patru-cinci talk-show-uri pe zi, sigur e loc şi de o discuţie despre un moment de cotitură al cunoaşterii umane. Dar, fir-ar!, o discuţie serioasă implică documentare, cultură generală, discernămînt. Plus că e plicticoasă. E mult mai simplu s-aduci în studio trei, cinci, şapte invitaţi (cu cît mai mulţi cu atît mai bine, haosul e asigurat) cărora, de fapt, nu trebuie să le pui nici o întrebare, că oricum se-ncaieră. 

Să fie la ei,  acolo 

Dacă te iei după presă, în Golful Mexic au americanii o problemă naşpa, s-a spart o chestie şi curge nişte petrol. Informaţia că e problema noastră, a tuturor, şi încă pe mai multe căi (echilibru ecologic planetar, economie mondială, preţul petrolului, burse etc.) ar lăsa cu gura căscată mulţi „analişti“ (conform DEX, această calitate o au doar autorii de anale şi specialiştii în analiza matematică, respectiv psihanaliză). Fiecare zi trecută pînă la încheierea erupţiei – probabil doar prin epuizarea depozitului subteran –, şi mult timp după aceea, aduce pierderi personale, pe termen lung, fiecăruia dintre noi. Dar, hei!, nici o trădare de partid, nici o şpagă, nimeni dispus să-i spună interlocutorului că-i căzut în cap – ce subiect mai e şi ăsta!? Hai să zicem că Florida-i departe. Ucraina însă e mai aproape, nu? O serie de ştiri ameţitoare au curs dinspre Kiev în doar cîteva zile. Rada Supremă a luat în discuţie dreptul de a se stabili „limbi regionale“. Documentul lasă consiliile locale să ia această decizie pe baza unui criteriu interesant: „acolo unde există comunităţi etnice şi naţionale compacte“. Crimeea nici n-a mai aşteptat decizia legislativului şi a oficializat rusa. În oraşul Zaporizhya s-a dezvelit un bust al lui Iosif Vissarionovici Stalin. Între timp, s-a descoperit că investitori ruşi anonimi au preluat controlul asupra metalurgiei ucrainene, cumpărînd peste 50% din capacităţile industriale de profil. Oarecum logic, ministrul de externe a anunţat că integrarea în NATO (vă mai amintiţi înfrigurarea cu care se aştepta un verdict în timpul summit-ului de la Bucureşti) nu se mai află pe agenda Kievului. În traducere: nu-i mai interesează. Pe noi ar trebui însă să ne intereseze foarte tare! 

O demisie  senzaţională 

Venind şi mai aproape, demisia lui Dumitru Costin din fruntea Blocului Naţional Sindical trebuia, de asemenea, să fie „Breaking News“, cu mult mai importantă decît plecarea oricărui politician dintr-un partid. Este pentru prima dată cînd unul dintre monştrii sacri ai sindicalismului postdecembrist îşi părăseşte locul, iar motivul anunţat trebuia să fie punctul de pornire al unei adevărate dezbateri naţionale, mai ales în această perioadă! Căci Dumitru Costin s-a retras din cauza eşecului luptei împotriva măsurilor guvernamentale anunţate. Aşa trebuie să facă un adevărat lider sindical, bravo lui că şi-a asumat neputinţa sindicatelor, chiar dacă gestul vine foarte tîrziu, căci nici BNS, nici vreo altă centrală sindicală nu se află la primul eşec semnificativ. Era momentul să analizăm pe îndelete şi fără patimă ce-au făcut, concret, sindicatele, în toţi aceşti ani, pe cine (mai) reprezintă, de ce n-au reuşit – toate, împreună – să scoată în stradă, într-un moment extrem de motivant, măcar atîţia oameni cîţi fuseseră, cu vreo două seri înainte, la concertul AC/DC.  

Dacă-i bine, e naşpa 

Ce semnificaţie are, pentru presa română, faptul că geologii americani au descoperit rezerve minerale în valoare de aproape o mie de miliarde de dolari în Afganistan, inclusiv vaste depozite de cupru, litiu, fier, aur şi cobalt, care pot face din această ţară unul dintre cei mai mari exportatori mondiali? Unde sînt subtilii comentatori militari, economici, politici, care să ne explice implicaţiile şi mai ales felul în care această ştire ar putea schimba premisele prezenţei americane în Afganistan? 

Ce importanţă are faptul că afacerile din industria românească au crescut cu 7,8% în primele patru luni, iar comenzile au avansat cu 21%? Păi, dacă au crescut înseamnă că e bine. Dacă e bine, nu se supără nimeni. Dacă nu se supără nimeni, nu se ceartă nimeni. Naşpa. Nu dăm. Alt subiect! 

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.