Regretabilul dezgust

Publicat în Dilema Veche nr. 297 din 22 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De curînd, colegii de la Adevărul s-au apucat de o campanie de marketing care îşi doreşte (şi reuşeşte) să atragă atenţia: "V-aţi săturat de politică şi politicieni? Şi noi. De aceea, noi nu vă mai dăm politică, nu vom mai presta publicitate politică, vă vom oferi multe pagini de calitate, dar fără politică". Nu acestea sînt cuvintele, am redat doar mesajul. Îi înţeleg bine, le pricep dezgustul, simt şi dorinţa lor de a capta un public din ce în ce mai numeros care, asemeni lor, s-a depărtat de spectacolul zilnic oferit de politicieni arţăgoşi. Înţeleg, dar nu pot fi de acord. Mai precis, nu îmi permit să fiu de acord. Ar fi mult prea periculos. Ca şi pe colegii de la Adevărul, asemeni multor români, mă irită argumentele primitive, nivelul scăzut la care se poartă aşa-zisele dezbateri, temele minore, agresivitatea, agramatismele, lipsa de documentare a colegilor de breaslă, răcnetul, urechismele, analiştii de orice, lipsa de simţ al umorului, lipsa celor şapte ani de-acasă, irelevanţa, bombăneala, vorbele în doi peri, glumiţele de autobază, şmechereala, sentinţele tip Bulă, provincialismul, pasiunea de a ne privi propriul buric, politica făcută pînă la kilometrul 36, nervii vărsaţi în văzul naţiei, ipocrizia, lipsa de calitate. La fel de tare mă supără şi defăimarea colectivă a ceea ce, din motive de simplificare grosieră, s-a numit "clasa politică". Meseria m-a obligat să "cresc odată cu ţara", să îi cunosc pe mulţi dintre membrii numitei "clase politice", de prin ’90 încoace. Îi apreciez pe mulţi dintre ei. Există destui oameni cu bun-simţ, citiţi, sofisticaţi, educaţi, de bună calitate, cu picioarele pe pămînt. Cred că procentul de impostori între medici, avocaţi, arhitecţi, profesori sau ziarişti este similar cu cel din breasla politicienilor. Mai mult, "judecătorii", adică ai mei colegi de breaslă, nu sînt prea departe de invitaţii pe care îi ţintuiesc cu voluptate şi vorbe grele. Aceeaşi proporţie de lipsă a documentării/cultură generală, de agresivitate, de populism. Mai deunăzi, prezentatoare suave şi moderatori cu casca în ureche ţi-l lichidau pe Lucian Croitoru ca pe "un etern consilier, nepotrivit cu funcţia de prim-ministru". Nu reproduc aici CV-ul numitului, nu are rost să stau să demontez atare gogomănie. Un motiv în plus pentru a fi şi eu tentat să refuz dezbaterea politică: mediocra calitate a celor care o moderează şi analizează. Cu toate astea, nu îmi pot permite să stau tot timpul pe Mezzo. Sînt tentat, dar refuz. Mă încăpăţînez să fiu atent (pe cît se poate, în doze rezonabile) şi la spectacolul politic cotidian. Sînt perfect de acord cu ideea (exprimată de Cristian Ghinea într-o Dilemă veche recentă) că, dacă te enervează gunoiul din jurul blocului, ai dreptul să îţi exprimi public supărarea pe primărie doar dacă, un timp, ai încercat să schimbi situaţia, ţi-ai mobilizat vecinii, activezi într-un ONG "de profil". Dacă Legea Publicităţii te supără, dă-ţi cu părerea, ţîfnos, la televizor, doar după ce ai încercat să o schimbi/amendezi, adunînd în jurul tău pe cît mai mulţi dintre cei interesaţi. Cînd bombăni traficul imposibil, pînă să înjuri cu foc primăria, încearcă mai întîi să parchezi tu regulamentar, să nu intri în intersecţie de pe contrasens, să încerci să îţi dezlipeşti mîna de pe claxon. Aceeaşi idee " trecem la politica de partid. Dacă nu îţi place cum se face şi analizează gestul politic de partid, fă-o tu altfel. Încearcă să nu mai cauţi ratingul, ia vezi, îţi permiţi? Caută tu de găseşte argumente superioare intelectual celor pe care îi desfizi şi îi pui la stîlpul infamiei. Ia vezi, poţi? Încearcă măcar să vorbeşti tu corect limba română. Lasă politeţurile de complezenţă în platou şi corectează-i fără milă pe toţi invitaţii (politicieni sau analişti) care scapă prepoziţia "pe". Ia vezi, te ţin baierele? După aceea, după ce ai încercat tot ceea ce poţi încerca, exprimă-ţi dezgustul. Dar nu te retrage. Este păgubos pentru că încurajezi neatenţia la trebile cetăţii. Multe "rahaturi" s-au petrecut în istorie cînd poporul nu a fost atent, cînd se luase cu treburi şi lăsase mersul ţării în mîna unora, fără să-i mai pese ce şi cum. Mai avem puţin pînă la împlinirea celor 20 de ani "ai lui Brucan". Aniversarea ne găseşte îngrijoraţi, un pic obosiţi, cu rate la bancă pe care le plătim cu greu de la o lună la alta, isterizaţi de ce vedem la televizor. Am vrea să scăpăm, cumva, de toate astea, să stăm într-un concediu luuuung unde să nu mai auzim, să nu mai vedem, să nu mai gîndim. Să-i refuzăm pe ăia. Nu este un lux pe care să ni-l putem permite. Ratele trebuie plătite oricum. În plus, avem de votat. Trebuie să încercăm să ştim cu cine. De aceea, avem nevoie, cu măsură, şi de nenorocitele de ştiri, de talk-show-urile indigeste, de analişti antipatici şi semidocţi. Toate reprezintă o pacoste necesară. Să nu mă duc la vot nu este, pentru mine, o opţiune valabilă. Am trăit pînă la 24 de ani pe vremea aialaltă şi atîta certitudine am: mă voi duce la vot întotdeauna. Nu lipsesc nici măcar de la adunarea asociaţiei de locatari, cînd ne votăm administratorul. Voi citi în continuare Adevărul. Îl citesc, oricum, de ani de zile. Este un ziar de calitate. Înţeleg orientarea spre un segment de piaţă care, din varii motive (de înţeles, toate), refuză politica de partid. Pricep sastiseala ziariştilor de acolo. Este clar că, atunci cînd îţi doreşti să fii "de calitate", îţi este din ce în ce mai greu să scrii despre ce se întîmplă în varii palate politice. Cu toate astea, cu toată greaţa, oboseala, răul pe care mi le oferă en gros evenimentele recente şi autorii lor, îmi voi da, în continuare, silinţa să fiu la curent. În fond, dacă vrei să laşi copiilor tăi o ţară liberă, trebuie să te osteneşti. Un pic.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.