Kievul spre Est, Chişinăul spre Vest

Denis CENUŞĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 329 din 3 - 9 iunie 2010
 Kievul spre Est, Chişinăul spre Vest jpeg

Schimbarea politică de la Kiev şi venirea „regionalilor“ la putere, după cinci ani de guvernare „oranj“, a determinat în scurt timp restabilirea influenţei geopolitice a Rusiei în această ţară, sfîşiată de clivaje de ordin lingvistic, teritorial, istoric şi geopolitic.

Turnura radicală spre Est a fost predictibilă, dar nimeni nu a crezut că ea poate avea loc atît de rapid şi profund. Modelarea unui context juridico-politic de neutralizare şi discreditare a proceselor demarate de pe pista „revoluţiei oranj“ au devenit un obiectiv asumat de echipa preşedintelui Ianukovici şi o misiune sprijinită făţiş de protectorii acestora de la Moscova.

Mutaţiile politice care au avut loc la Chişinău au alte derivate. Astfel, reanimarea şi intensificarea dialogului cu România au condus la o oarecare stagnare, deşi camuflată, în relaţiile cu Moscova. Această stare riscă să degenereze sub impactul acţiunilor elementelor românofile ale guvernării liberal-democrate.

Direcţiile opuse spre care tind Kievul şi Chişinăul schimbă raportul de forţe în regiune în folosul factorului rusesc. Capitulările regulate consemnate în comportamentul lui Ianukovici faţă de Moscova, ca de altfel şi retorica antirusească a preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, favorizează consolidarea poziţiei ruseşti în această regiune. Cu atît mai mult cu cît europenii înşişi nu vor să insiste prea mult pe decuplarea acestor state de spaţiul CSI, fiind sleiţi de puteri şi descurajaţi de criza economică şi de consecinţele nefaste ale extinderii trecute (2004-2007).

Ucraina accelerează spre Est

Acordul de extindere a perioadei de staţionare a flotei maritime ruseşti în Crimeea, semnat la Harkov de către Ianukovici şi Medvedev, în luna aprilie curent, considerat sfidător la adresa constituţionalităţii ucrainene şi periculos pentru interesele naţionale ale acestei ţări, ridică întrebări serioase faţă de validitatea reală a suveranităţii Kievului şi a independenţei lui, nu doar politice, faţă de statul vecin. Pe lîngă faptul că se încearcă înfăptuirea unei „concreşteri“ disproporţionate între complexele economice strategice ale celor două ţări (fuzionarea sectoarelor privind gazele naturale, domeniul atomo-energetic etc.), în detrimentul poporului ucrainean, „încrucişările“ care au loc între cele două părţi pot îngreuna şi reglementarea transnistreană.

Deocamdată nu se cunoaşte conţinutul documentului destinat acestei probleme, elaborat în „laboratoarele strategice“ ale Kremlinului şi „băgat pe sub masă“ Kievului, care benevol admite lezarea şi/sau neglijarea privilegiilor sale. Cu certitudine putem spune însă că transferarea chestiunii transnistrene într-un format bilateral ruso-ucrainean de negocieri, în situaţia unei conduceri ucrainene uşor de convins de către Moscova, vizează Republica Moldova, dezorientată serios din cauza vidului de informaţie privind „rezultatul“ eventualelor cedări ucrainene făcute generos Kremlinului în privinţa conflictului transnistrean.

Europa tace...

Uşurarea cu care au respirat europenii cînd alegerile prezidenţiale i-au înlăturat de pe „Olimpul politic“ pe ultimii actori ai „revoluţiei oranj“ se datorează oboselii şi neîncrederii faţă de guvernarea anterioară, ale cărei politici s-au soldat cu purtarea unor „războaie politice, diplomatice sau energetice“ cu Rusia. Posibil ca frustrarea Occidentului să fi fost diminuată de succese în realizarea reformelor şi combaterea corupţiei de către ex-preşedintele V. Iuşcenko sau ex-premierul I. Timoşenko. Indicatorii înregistraţi de guvernarea pretins reformistă nu au fost însă suficient de convingători pentru partenerii vestici. Rolul constructiv al preşedinţiei lui Ianukovici este dezamorsarea relaţiilor tensionate cu Moscova, care salvează Europa de înfruntarea anumitor efecte drastice identice cu cele produse de „războiul gazelor“ din 2009. Pe de altă parte, Bruxelles-ul se asigură că statul ucrainean nu va falimenta, susţinînd politic planul de „stabilizare şi dezvoltare economică“ propus de preşedintele Ianukovici. Europenii sînt conştienţi de faptul că instalarea „oligarhilor ucraineni“ proruşi la putere, sub acoperirea lui Ianukovici, va preveni deflagraţii interne şi conflagraţii în proximitatea ucraineană.

Această complacere poate avea repercusiuni severe asupra orientării europene a Ucrainei şi a rolului ei de „locomotivă“ în materie de integrare europeană în zonă, cuprinsă de Parteneriatul Estic, iar indirect şi pentru ponderea UE pe spaţiul ex-sovietic. Zăpăceala externă şi servirea obiectivelor ruseşti în cazul Kievului comportă riscuri ascunse şi pentru Republica Moldova, legată de axa Ucraina-Kiev pe plan economic, energetic, dar cel mai mult în domeniul securităţii (conflictul transnistrean), unde Chişinăul este un actor neputincios.

Republica Moldova cu faţa spre Vest

Instabilitatea politică, acompaniată de un climat economic critic, nu a redus viteza de apropiere a coaliţiei liberal-democrate de Uniunea Europeană. Eliminarea nervozităţii şi a antagonismelor artificiale, care otrăveau timp îndelungat relaţiile moldo-române, a netezit şi comunicarea cu partenerii europeni. La nivel interstatal, neînţelegerile anterioare dintre Chişinău şi Bucureşti împiedicau realizarea obiectivelor incluse în politica europeană de vecinătate, concentrate în jurul principiilor de bună vecinătate şi de convergenţă europeană.

Chiar dacă planează pericolul revenirii forţelor antiromâneşti, actuala putere stăruie asupra creării unui număr cît mai mare de „poduri de flori“ cu statul român, care să producă efecte politice şi juridice pe termen mediu şi lung. Pe lîngă intenţia de a stabili obiective comune de infrastructură (în sectorul rutier, energetic etc.), dialogul moldo-român este ancorat la ajutorul financiar nerambursabil alocat de statul român pentru reabilitarea domeniilor sensibile şi strategice (educaţia, dezvoltarea rurală, infrastructura) de peste Prut.

Faptul că ambele fac parte din Parteneriatul Estic nu împiedică Ucraina şi Republica Moldova să dea prioritate unor procese integraţioniste contradictorii. Astfel, Chişinăul demontează „sîrma ghimpată“ de pe frontiera naturală de pe Prut, în timp ce în Ucraina se ridică monumente dedicate liderului regimului totalitar sovietic – I.V. Stalin (primul monument a fost ridicat cu sprijinul comuniştilor ucraineni, în regiunea Zaporojie). Interconectarea de infrastructură planificată de România şi Republica Moldova are loc simultan cu intenţia Kievului de a realiza o fuziune cu Moscova pe segmentul energetic. În timp ce o parte din guvernarea moldoveană cercetează vinovăţia regimului totalitar sovietic, noul preşedinte ucrainean denunţă „Holodomorul“ în cadrul Adunării Generale a Consiliului Europei. În timp ce fosta conducere desfăşura o campanie diplomatică internaţională de dezaprobare a regimului stalinist pentru faptul comiterii „Holodomorului“ (genocidului) împotriva poporului ucrainean, Victor Ianukovici a suspendat acest lucru, cel puţin din perspectiva discursului politic (pînă la intervenţia în cadrul legislativ – Legea privind Holodomorul din Ucraina din 1932-1933, adoptată de legislativul ucrainean, în noiembrie 2006).

De asemenea, mai mult ca niciodată, Chişinăul cere evacuarea din regiunea transnistreană a militarilor ruşi şi a armamentului aflat la dispoziţia Rusiei, care anul trecut au fost efervescent elogiaţi şi înalt apreciaţi în declaraţia semnată de comuniştii moldoveni la Moscova, cu participarea lui I. Smirnov. În acelaşi timp, Rada ucraineană a adoptat, practic sincronizat cu Duma rusească, acordul privind prelungirea duratei de staţionare a Flotei maritime ruse la baza militară de la Sevastopol, pînă în 2042 (cu 25 ani), subminînd grav statutul de neutralitate şi perspectivele euroatlantice ale statului ucrainean.

Cu toate acestea, atît în Republica Moldova, cît şi în Ucraina, mediul politic este neuniform şi destul de instabil, din cauza imperfecţiunilor constituţionale exploatate permanent de actorii politici, nivelul scăzut al culturii politice, dar şi morfologia geopolitică pestriţă a clasei politice. Concomitenţa celebrării Zilei Europei şi a Zilei Victoriei reliefează cel mai bine bifurcarea persistentă în viaţa politică şi comportamentele externe ale celor două state, sortite să oscileze între Est şi Vest, atrase ciclic de unul dintre cele două poluri geopolitice de pe continent – UE şi Rusia. 

Denis Cenuşă este analist politic din Republica Moldova.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.