"Noi, nu! Niciodată! Noi, nu!"

Publicat în Dilema Veche nr. 348 din 14 octombrie - 20 octombrie 2010
Răzbunări, patimi, resemnări jpeg

Noi nu locuim oraşele noastre. Le populăm. Ocupăm nişte spaţii pe care le umplem cu noi înşine. Mai degrabă cu prezenţa noastră fizică decît cu idealurile comunităţii sau cu felul în care am vrea să fie, să arate lumea în care trăim. În mod normal, ar trebui să modelăm oraşele, acum, în libertate, după chipul lozincilor spirituale pe care le strigăm, plini de credinţă, de foarte multă vreme încoace. Ar trebui să „injectăm“ în clădiri, în străzi, în toate spaţiile publice, valorile pe care le recităm cu atîta convingere. Însă felul în care înţelegem ceea ce numim valori e un delir de vorbe mari, un rîu de cuvinte care se varsă, pînă la urmă, într-un ocean negru, de nelinişte lăuntrică. 

Pentru noi, oraşele nu sînt lucrări la care participăm, în fel şi chip, de-a lungul unei vieţi, ci o forfotă, o viermuială, în care trebuie să ne găsim sau să ne apărăm locul. O fiertură indigestă pe care trebuie să o bem zilnic, sugestionîndu-ne, la fiecare înghiţitură, că toată vina pentru lucrurile urîte e în altă parte, nu la noi. Spunem că vina principală aparţine, fără doar şi poate, comunismului, care a întors pe dos toată rînduiala pe care o izbutiserăm între cele două războaie. Aşa o fi. Dar cum se explică patima asta bezmetică de a distruge? De unde vine oroarea faţă de orice formă de ordine? Care să fie resortul pasiunii noastre de a schimonosi, de a caricaturiza, de a desfigura locurile în care trăim? Ne răzbunăm pe comunism automutilîndu-ne? 

Soluţia cea mai simplă, aplicabilă în discuţiile de la o bere sau la pauza dintre desert şi digestive, e seria de sentinţe definitive. Acest lung şir de ştampile adăugate la sfîrşitul discursurilor înflăcărate de revoltă: ţară de căcat, ţigănie, meltenism, cultură minoră, barbarie, eternă lipsă de proiect, permanent sentiment al neputinţei, ţărănime mutată la oraş, românism, formă fără fond, fatalism. Toate aceste verdicte implică suflarea românească în integralitatea ei, dar exclude categoric emiţătorul discursului şi persoanele care se află de faţă. Deşi se spune cu o poftă nebună că „ce vreţi, ăştia sîntem, n-o să ne scoată nimeni din mizeria asta“, e limpede că cel care o spune se eliberează de vina de a fi român, de incapacitatea istorică pe care tocmai a exprimat-o, prin simpla zicere măiastră a diagnosticului. Odată cu el, se salvează şi cei care sînt de faţă, pentru că aprobă adînc afirmaţia. La plecare, înainte de urcarea în taxi, ţigara fumată pe jumătate se aruncă pe jos. Urmează un somn liniştit, eliberat de ruşinea de a fi român. 

Ţara asta e a noastră doar atunci cînd trebuie să înjurăm cîte un francez sau cîte un italian de pe la vreun ziar care ne face ţigani sau atunci cînd se mai dau de ceasul morţii prezentatorii de ştiri care anunţă noi pretenţii de autonomie din partea locuitorilor din Secuime. Ei bine, atunci se trezesc în noi toţi strămoşii, iar dragostea de ţară e mai fierbinte ca o explozie solară. În rest, ţara e a lui Băsescu, a lui Boc, a parlamentarilor, a primarilor, a lui Vîntu, a oricui, mai puţin a noastră. Aidoma se întîmplă şi cu oraşele. Cînd spaţiul public e violat din toate poziţiile, cînd pier clădiri de patrimoniu şi monumente, oraşul e al primarului, al oricui o vrea să-l ia. Cînd vin însă zilele oraşului, cînd plînge cu sughiţuiri seul din pastramă şi cînd curge berea la robinet, atunci redevenim locuitorii cetăţii şi dăm o tură, ţanţoşi, prin îmbulzeala care clocoteşte de patriotism local. 

Pentru că nu am fost niciodată parteneri ai statului, ci supuşi, avem o eternă mentalitate de chiriaşi. Batem din gură, zi lumină, despre instinctul de proprietate, despre omul care sfinţeşte locul, jonglăm cu o mulţime de cimilituri despre continuitatea noastră pe aceste meleaguri, dar ne comportăm ca şi cînd am fi într-o scurtă incursiune de jaf prin propriul nostru spaţiu. În fapt, noi locuim o ficţiune pe care ne-o alimentăm zilnic, nu oraşul real în care respirăm. Aici s-au adunat prea multe lucruri de rezolvat, istoria amînărilor şi veşnicul provizorat au transformat totul într-un labirint dezarmant, în aşa fel, încît mutarea în legendă, în iluzie, în delir, e singura soluţie la îndemînă. Nu comunismul ne-a mutilat oraşele, demolînd biserici şi sugrumînd case vechi, cu lanţuri de blocuri sinistre. Natura noastră, gata oricînd să se refugieze în fabulaţie, patima noastră pentru provizoriu şi oroarea faţă de ordine au făcut mult mai multe ravagii decît secera şi ciocanul. Plîngerea pentru cum erau odată oraşele noastre e un soi de lacrimă de crocodil. Vînturăm poze vechi ale spaţiului urban românesc, dar uităm, cu talent de mari meseriaşi în ale discursului, că micile împliniri sau victoriile temporare ale configurărilor urbane de la noi sînt izbînzi pe care unii le-au obţinut, cu greu, asupra noastră. 

E drept, oraşul e în criză, acum, mai peste tot. Viteza de construcţie, funcţionalitatea templelor economicului şi valurile de migraţie răpun, în bună măsură, vechile estetici şi structurări ale urbanului. Dar fenomenul, oricît ar fi de agresiv, de evident, de lăţit se suprapune unei forme de consecvenţă istorică, aptă să mai înghită încă multe prefaceri de aici încolo. Cu alte cuvinte, trupurile oraşelor sînt suficient de robuste pentru a mai încasa nişte lovituri. Însă aici, asediul vine în principal din partea noastră. Prin absenţa oricăror forme de coagulare comunitară, de parteneriat între cetăţeni şi autoritate, dar în prezenţa mentalităţii de supus al statului, oraşul devine scena răzbunării noastre pe noi înşine.  

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

image png
Sucul care detoxifică ficatul în doar 24 de ore. Lidia Fecioru: „Se bea chiar şi când este călduţ”
Lipsa unui stil de viață sănătos își pune amprenta asupra sănătății organismului nostru, implicit a organelor. Ficatul suferă atunci când fie consumăm prea mult alcool, fie avem o alimentație nesănătoasă, suntem stresați etc., motiv pentru care astăzi amintim de o băutură care poate detoxifia ficatu
Ioan Ovidiu Sabau (Sportpictures) jpg
Superliga, la final: România are patru echipe care se luptă în cupele europene
FCSB, CFR Cluj, U. Craiova și U. Cluj se pregătesc pentru Europa.
banner tavi clonda png
bai jpg
Băile termale aproape de România care există din Evul Mediu. Este o locație ieftină, iar peisajele îți taie respirația
La doar câteva ore de granița cu România, Ungaria oferă o adevărată comoară pentru cei care caută relaxare, sănătate și un strop de istorie: băile termale, moștenire vie din Evul Mediu, devenite astăzi simboluri ale turismului balnear european.
image jpeg
Moldovenii Mark Stam și Cristian Porcari au câștigat la mustață „Te cunosc de undeva!” „Nu ne încape trofeul pe noptieră!”
Perdantele finalei de la Te cunosc de undeva au fost Cristina Ciobănașu și Bianca Purcărea. Mark și Cristian au luat trofeul.
rachete iskander M
Noile rachete Iskander ale Rusiei păcălesc sistemele Patriot. Ucraina avertizează: „interceptarea devine mai complicată”
Modernizarea arsenalului rusesc aduce o nouă provocare apărării antiaeriene a Ucrainei.
euro foto pixabay jpg
Ce pensie poate primi un român care au lucrat 35 de ani într-o importantă țară europeană. Diferențe mari între sexe și regiuni
Zeci de mii de români au ales să muncească în țări europene occidentale de-a lungul anilor pentru salarii mai bune.
om cu bani, miliardar  sursa  Shutterstock jpg
„Când ți-ai dat seama că ești bogat?”. Răspunsul dat de un miliardar celebru. Nu are aproape nicio legătură cu banii
Unul dintre cei mai bogați oameni din lume a dezvăluit momentul în care și-a dat seama că este cu adevărat bogat și surprinzător, nu avea nicio legătură cu contul bancar, ci cu ceva mult mai simplu și personal.
festivalul de Film Cannes 2025, foto lithub png
Palme d’Or: Adjudecat
După o pană de curent, despre care nu se știe încă dacă a vizat doar Festivalul, deși e limpede că făptuitorii ignorau că vor face doar victime colaterale, pentru că, în Palat, generatoarele, au putut să restabilească lumina, a venit și Gala.