Ioan Alexandru TOFAN

p 20 WC jpg
Începutul și sfîrșitul vieții spirituale
Momentul iubirii nu poate fi decît aprofundat, adîncit în sine pentru a face să răsară toate sensurile ulterioare.
p 20 Paul Val‚ry  WC jpg
Rugăciunea Domnului Teste
Luînd lumînarea, iese încet din odaie și lasă în urmă să pătrundă întunericul.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 20 Nichita Stanescu adevarul ro jpg
Alte vieți
Toate aceste vieți se hrănesc cu posibilul, mai mult decît cu realitatea lumii în care se petrec.
p 20 WC JPG
Despre văluri și ce este dincolo de ele
Ea este mai greu de înțeles și totuși mai prezentă, mai seducătoare și mai subtilă decît toate celelalte.
p 20 WC jpg
Despre milă, 
dincolo de morală
„Să aperi viața cu o firavă măturică, iată un gest care este pe atît de simplu, pe cît este de adînc!“.
p 20 Edward Hopper, Office in a Small City jpg
Singurătăți urbane: Edward Hopper
Sub semnul ei, lucrurile se compun din fragmente și praguri, iar privirile, din neîntîlniri și stranietăți.
p 20 C S  Lewis WC jpg
p 20 WC jpg
Ce mai este astăzi
o viață creștină
Pericopa ioaneică poate fi acum înțeleasă, probabil, doar dinamic.
p 20 WC jpg
Crucea. Cît de frumoasă poate fi o fereastră
Cu greu pot fi aduse la un numitor comun textele din această mapă.
p 20 jpg
Cum se sfîrșesc lucrurile. Fantezie cu jucării
Copilăria apare nechemată, dar din interiorul, nu din afara prezentului.
p 20 WC jpg
O lecție despre bunătate
Identificarea precisă a cauzei suferinței cere o interogație radicală care să scuture efectele acesteia.
p 20 jpg
Rugăciune și credință. Alexandru Mironescu
Alexandru Mironescu îi răspunde discret, prin mărturia propriei vieți: una articulată aproape geometric, limpede și sigură de ea, pe o evidență.
p 20 Breugel, Ispitirea Sfintului Anton (detaliu) jpg
Literatură și experiență mistică
Cuvîntul poetic asigura această trecere din „mediul exterior” în „mediul interior”.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
p 20 R M  Rilke jpg
Despre credință și tandrețe. Pornind de la Rilke
Cum sînt însă cu putință versurile lui Rilke? Cum poate poezia să răstoarne lucrurile?
p 20 jpg
Despre ieșirea din sine a imaginii: Marin Gherasim
Alexandru Davidian observă cum, la sfîrșitul vieții, pictorul revine la întîlnirea cu obiectele liturgice ale copilăriei.
p 20 Georges Bernanos jpg
Realismul spiritual: ce pot să sper?
Cartea lui Georges Bernanos este despre speranță și lumea interioară a omului, deși paginile ei sînt tăioase și acuzatoare.
p 20 WC jpg
Din ce sînt alcătuite viețile noastre?
Altfel, lumea nu este locuită nici de păcătoși iremediabili, nici de creștini perfecți. Intervalul este numele metafizic al obișnuitului pe care îl locuim.
p 20 Walter Benjamin  WC jpg
Geografii spirituale (II): orașul
Walter Benjamin nu vorbește, desigur, despre o transcendență personală, nici măcar despre una în sens tradițional.
p 20 jpg
Geografii spirituale (I): deșertul
Ce este deșertul și cum poate acest spațiu să hrănească, atît de bogat, o experiență spirituală?
p 20 WC jpg
Ce este imaginația teologică și la ce folosește ea
Tradiția patristică răspunde răspicat la această întrebare: facultatea imaginativă ține de natura căzută a omului, întrucît ea unește (dar și separă, într-o dialectică stranie) simțurile și intelectul, „hainele de piele” de cel care le îmbracă.
p 20 WC jpg
Despre Marin Tarangul: cum începe lectura
Despre Marin Tarangul a scris Andrei Pleșu două propoziții care m-au făcut să nu mă las pînă nu îl citesc în întregime.
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
p 20 WC jpg
Cei neștiuți care întîrzie
Despre katechon, cuvîntul misterios al Sfîntului Apostol Pavel din 2 Tesaloniceni 2, 6-7, s-a scris enorm.
p 20 WC jpg
Chipurile suferinței
Abia aici, în contorsiunile cărnii, credința modernă își regăsește condiția: una care reiterează străvechiul credo quia absurdum, stupoarea și neliniștea în fața infinitului care se lasă lovit pînă la sînge.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
p 20 jpg jpg
„Cîntarea Cîntărilor” și tandrețea interpretării
În mijlocul unei istorii a poporului lui Dumnezeu aspru judecată, cu căderi și ridicări neîncetate, cu plîngeri și strigăte de speranță, pocăință, credință neclintită și întunecate lepădări stă un cîntec de dragoste care lovește pe cititor chiar în creștetul sufletului și al cărnii.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale creștinismului dovedesc o relație încordată pe care Sfinții Părinți o întrețineau cu rîsul.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
p 20 WC jpg
Adevărul în oglindă
Ghicitura poate fi înțeleasă nu atît ca limită, cît ca o condiție de posibilitate a cunoașterii.
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Despre viața filosofului  Un scenariu inactual jpeg
Despre viața filosofului. Un scenariu inactual
În cazul filosofilor, atenția cu care le este citită și judecată biografia este mai mare decît în cazul scriitorilor sau pictorilor.
Despre discreția sfinților jpeg
Despre discreția sfinților
Esențializarea despre care vorbește Patericul este, pe alocuri, de neînțeles și se însoțește adesea cu o altă virtute, cea a ascultării.
Nu vă temeți! jpeg
Nu vă temeți!
Lipsa de frică este un „salt”, nu o atitudine. La fel sînt și virtuțile.
Marin Tarangul, un nerecunoscut jpeg
Marin Tarangul, un nerecunoscut
Întîlnim frecvent la Marin Tarangul acest gest, de a identifica îndărătul oricărei realități spirituale o formă de viață livrată necunoscutului, unui dinamism radical care conduce într-un invizibil luminos.
Muzică și cer jpeg
Muzică și cer
Legile polifoniei pot funcționa ca argumente pentru existența lui Dumnezeu.
Despre creștinism și simțul realității  G K  Chesterton jpeg
Despre creștinism și simțul realității. G.K. Chesterton
„Libera-cugetare este cea mai bună apărare împotriva libertății“.
Pacea posibilă  Georges Khodr jpeg
Pacea posibilă. Georges Khodr
Georges Khodr deschide, în textele sale, o fereastră care dă spre locul nelumesc al păcii, chiar în inima unui război care pare să nu se mai sfîrșească.
Ceasornicul spiritului  C S  Lewis jpeg
Ceasornicul spiritului. C.S. Lewis
Experiența creștină, spune Lewis, este înrudită strîns cu cea „imaginativă”. Ea creează lumea în mod absolut, resemnifică radical lucrurile, formulează sensuri inedite.
Claudel și Rimbaud  Despre hrană jpeg
Claudel și Rimbaud. Despre hrană
Imensitatea cerurilor nu reprezintă o țintă a efortului gîndirii, ci una a transformării radicale a simțurilor concomitent cu o verticalizare abruptă a imaginației.
Horia Bernea și „obiectul total” jpeg
Horia Bernea și „obiectul total”
Un obiect total poate fi doar arătat, lăsîndu-l să lumineze prin el însuși spațiul din jur.
Andrei Scrima, monahul jpeg
Andrei Scrima, monahul
Diferența dintre felul în care un monah este recunoscut în mod convențional și ceea ce este el în taina vocației sale a fost mereu tulburătoare.
Andrei Scrima și sensibilitatea spirituală jpeg
Andrei Scrima și sensibilitatea spirituală
Pentru unii, Părintele este un teolog subtil și cultivat. Pentru alții, un monah adînc, cu o cunoaștere a celuilalt care se vădea, pe alocuri, nefirească.
Creştinul: mai multe portrete jpeg
Creştinul: mai multe portrete
Și Steinhardt, și Scrima au fost astfel de creștini: cu ținută nobilă, discreți, politicoși, fericiți.
André Scrima şi dezlegarea poveştilor jpeg
André Scrima şi dezlegarea poveştilor
„Dezlegarea“ despre care vorbește Scrima marchează ieșirea paradoxală din acest univers infinit. Dar ea se petrece nu în afară, ci tot în adînc.
Experienţa spirituală şi spiritul monahal  André Scrima jpeg
Experienţa spirituală şi spiritul monahal. André Scrima
Între chipurile vieții spirituale, monahul reprezintă o instanță privilegiată.
Cum vine Duhul pe furiş  André Scrima jpeg
Cum vine Duhul pe furiş. André Scrima
Experienţa spirituală este pentru Scrima o formă a itineranţei, născută din dorul faţă de un Centru nevăzut, dar prezent în fiecare instanţă „periferică“ a lumii.