Teodor BACONSCHI
MARe
Teodor BACONSCHIArta adevărată e antropologic-epifanică: transpune omul în epocile sale, dîndu-i simultan o anvergură transcendentă. Iar muzeul, ca instituție de conservare/expunere și comunicare a faptului artistic, spune totul despre piesele pe care le colecționează și organizează discursiv, dar și despre societatea care i-a găsit un spațiu corect finanțat. Statele lumii au drept carte de vizită tocmai aceste spații „mumificante“, dar și „vivificante“, căci muzeul e un loc al morții, al me
» Citește tot
O conversație pe Mess
Teodor BACONSCHIMă interesează oamenii și felul în care gîndesc. Dialogul cu semenii rezolvă agenda zilnică, dezvăluie mentalități, apropie sau ratează miza conviețuirii civilizate, căci deschide monada fiecăruia către o rețea de semnificații împărtășite. Mai nou, mesageria electronică asociată platformelor de „socializare“ ne permite conversații cu persoane care „apar“ de nicăieri, pe care nu le cunoaștem în viața reală, dar care ne pot deveni interlocutori de cîteva minute. Vă descriu azi un asemenea dialog, iscat dintr-o întîmplare: un om dintr-o comună năsăudeană a făcut următorul comentariu la o postare de-a mea, redistribuită de cineva care mă citește: „Credeți ce spune acest evreu simpatic?“.
» Citește tot
În principiu…
Teodor BACONSCHIMulți au aderat sincer la utopia comunismului, mai ales dacă s-au trezit în ascensorul social al contraselecției operate pe temeiul „dictaturii proletariatului“: din tractorist, deveneai activist, cutare vagabond analfabet dintr-un sat de cîmpie se trezea torționar-șef la vreun penitenciar înțesat cu foști miniștri sau universitari ai regimului „de tristă amintire“, Ion Iliescu, un băiat sărac, fiu de comunist în ilegalitate, absolvea Politehnica din Moscova și prelua, cu o față radioasă, soart
» Citește tot
Apă plată
Teodor BACONSCHIApa – odinioară văzută ca element cosmogonic și baptismal – a devenit paravanul neutru al unei cumpătări ipocrit afișate, care trebuie să apară în toate fotografiile oficiale, ca semn că elita lucrătoare, dedicată binelui comun, nu e acolo pentru bairamuri, ci pentru setarea busolei terestre dereglate de vînturile magnetice ale războiului, crizei economice și pericolului
» Citește tot
Îndrăzniți (mai mult)!
Teodor BACONSCHIIdeologia succesului – cariera e totul, dacă o ambalezi eficient – are un revers nu mai puțin morbid: ideologia victimizării. Cum nu toți pot avea succesul pe care, desigur, îl merită, fiecare se poate prezenta ca victimă a unor împrejurări nefavorab
» Citește tot
O voce proaspătă
Teodor BACONSCHIPuțini creștini își cunosc personal episcopul, așa cum puțini alegători și-au întîlnit direct parlamentarul menit să-i reprezinte. Credincioșii „practicanți“ (și cetățenii foarte interesați de politică) au mai multe șanse să și încrucișeze pașii cu păstorii lor sufletești (și cu „aleșii“ lor). Cei mai mulți rămîn însă separați prin bariere nevăzute, dacă nu chiar metalice, de acești exponenți ai puterii spirituale sau democratice. Nu e ceva firesc, însă e oarecum inevitabil, căci înaltul cler
» Citește tot
Să amenajăm un secol de libertate românească
Teodor BACONSCHINoi ne-am trezit în 1990 că sîntem dincolo de Cortina de Fier, cu aerul că separaţia dintre Est şi Vest, dintre Occident şi Orient e recentă, ea n-a fost cauzată decît de confruntarea a două viziuni ideologice pe durata Războiului Rece, respecti
» Citește tot
Școala diasporei
Teodor BACONSCHILa cîrma Bisericii Ortodoxe ieșite din captivitatea babilonică a totalitarismului roșu s-au aflat și oameni „vechi“, și ierarhi mai tineri, pregătiți pe vechiul calapod, însă capabili să se adapteze noilor condiții istorice. În anii ’90, au pătruns în Sf. Sino
» Citește tot
O paralelă inegală
Teodor BACONSCHISocrates (cu accent pe prima silabă) e incoturnabila figură fondatoare a filozofiei europene. Toți gînditorii anteriori sînt numiți pre-socratici. Aristofan l-a satirizat în comedia Norii. Xenofon a fost primul său biograf entuziast. S a spus, desp
» Citește tot
Cu mare dor
Teodor BACONSCHINu încape dubiu: moștenirea sa eseistico-filozofică, redactată la maturitate, trece proba timpului și merită soarta hermeneutică a clasicilor, tot așa cum modelul său paideic, inspirat de buna intimitate cu marile texte (de la Platon și Augustin
» Citește tot