Amenajarea Amzei – Victoriei

Publicat în Dilema Veche nr. 546 din 31 iulie - 6 august 2014
Un afiş jpeg

Din lipsă de conştiinţă de sine şi de educaţie, Bucureştii sînt în ultimii ani victima unor transformări ambiţioase. Ele au mai puţin în vedere un rezultat practic, de o utilitate incontestabilă, ci năzuiesc să impresioneze prin îndrăzneala inovaţiei. Aşa-zisul Plan Integral de Dezvoltare Urbană anunţă proiecte grandioase. În primul rînd, ceea ce se proclamă ca recuperare a zonei de la sud de Dîmboviţa. Aţi înţeles că acea reconectare cu nordul a fost justificarea agresiunii prin care traseul Buzeşti – Berzei s-a lăbărţat pentru a crea o alternativă la Calea Victoriei şi Lascăr Catargiu, adică lărgind şi înnodînd între ele străzi care, fiind formate organic, nu apăruseră cu intenţia de a croi o arteră. Lista proiectelor de care se vorbeşte de multă vreme cuprinde trei poduri peste Dîmboviţa (două pietonale) şi parcări subterane, foarte necesare, în Piaţa Constituţiei, la Sala Palatului şi în zona Uranus – Rahova. De utilitate mai discutabilă sînt planurile de a construi pe Şelari o Curte a Meşteşugarilor, deci o susbtituire artificială prin acest ansamblu al vechilor meserii a celor autentice care, prin alte cartiere, au fost silite să dispară tot prin intervenţia urbanistică. Tot aşa, s-a mai încercat restaurarea Palatului Voievodal Curtea Veche, cu un rezultat debil şi factice. Dacă n-a mai rămas destul din vechea reşedinţă a domnilor Ţării Româneşti şi nu există imagini care să-i fi păstrat înfăţişarea, planurile ruinelor nu pot servi decît arheologilor; încercarea de a ridica ziduri ar fi inevitabil un fals. Altă restaurare, a Hanului Solacolu, se amînă mereu, pînă cînd n-o să mai fie nimic de restaurat. Se mai preconizează concursuri de arhitectură pentru a reconfigura Pieţele Unirii, Revoluţiei, Universităţii şi Victoriei, dar a mai fost vorba de asemenea competiţii şi nu s-a ţinut seama de rezultat.

Din aceste prefaceri nu reiese o concepţie coerentă. Unele chiar sînt imaginate cu o mentalitate care caută, înainte de toate, spectacolul de un gust îndoielnic. De pildă, promenada pe Podul Mogoşoaiei, sau orice prilej de tămbălău în imitaţii de costume de epocă. Se naşte bănuiala că s-ar dori aducerea Căii Victoriei la un caracter pietonal, deci de scenă pentru evenimente mondene – şi de expoziţie comercială, showrooms etc. Prin deplasarea traficului pe noul bulevard dintre Piaţa Victoriei şi Uranus, acesta ar căpăta insidios îndreptăţirea de care încă are nevoie şi care nu precedase distrugerile de acolo. Cum s-ar putea înţelege altfel intervenţiile care au modificat din ce în ce aspectul Căii Victoriei şi care nu reconstituie deloc o tradiţie? Ce înseamnă extinderea exagerată a trotuarelor? Va face loc defilării pietonilor şi turiştilor cu ochii la vitrine, precum şi pistelor pentru biciclişti. Asistăm la presiunea organizată a bicicliştilor, care invocă situaţia din ţări străine (Germania, de exemplu) şi care protestează contra prezenţei maşinilor parcate pe trotuar, dar centrul Bucureştiului nu are parcări deloc, deci nu se pot face concesii bicicliştilor, fără a strica echilibrul fragil existent. Se renunţă astfel la o bandă şi jumătate de carosabil – unde? – pe o arteră unde aglomerarea de automobile este, de mai multe ori pe zi, insuportabilă. De acum înainte, Calea Victoriei va avea numai două benzi de circulaţie în sens unic şi, în zone de intersecţii, sensuri giratorii amenajate pentru viraje spre stînga sau dreapta. Cum a fost posibil ca aceasta să se stabilească fără o consultare a opiniei publice? Nu numai a locuitorilor cartierului, căci este în discuţie o arteră principală, ba chiar una cu semnificaţie simbolică. Lucrările la realizarea proiectului au fost prevăzute pentru şase luni şi ne apropiem de termenul final, august. Cît despre cheltuieli, ele sînt evaluate la 8.700.000 de lei.

Tot în această zonă istorică vedem ce aduce proasta planificare şi faptul că primarii nu dau socoteala banilor cheltuiţi în anihilarea Pieţei Amzei, o frecventă referinţă literară din Bucureştii interbelici. Ca să îi redea splendoarea de altădată, primarul sectorului 1 a investit 20 de milioane de euro în reamenajarea Pieţei Amzei, direct din buget, deşi un parteneriat public – privat cu unii din mulţii constructori de mall-uri sau supermagazine ar fi venit mănuşă Pieţei. Desfăşurarea lucrărilor s-a întins mult peste cei doi ani de zile prevăzuţi, timp în care activitatea pieţei a fost întreruptă şi comsumatorii, după o perioadă de frondă, în care ţăranii au vîndut din portbagaje, au plecat spre alte zări. Cînd, în sfîrşit, construcţiile s-au terminat, Andrei Chiliman a constatat că nu exista cerere pentru exploatarea acestui spaţiu la ce oferea el, adică să concesioneze piaţa pentru 35 de ani, pentru aproximativ 117.000.000 euro.

La suprafaţă, angajaţii Primăriei îşi dispută autoritatea asupra parcării, cu o bandă interlopă, pentru că nu s-a construit o parcare subterană civilizată, cu un automat la intrare, şi sîntem lăsaţi cu elementul uman obişnuit. În noua clădire a pieţei, s-a început cu două etaje din trei, şi acum mai merge unul cu doar trei tarabe, unde se oferă la suprapreţ cîteva legume şi pîine de Covasna. Lifturile s-au stricat din prima lună, nefiind comandate la Schindler, ci la una din obişnuitele firme favorite: iar subsolul parţial descoperit se inundă la fiecare ploaie. Nici ţăranii veritabili, nici consumatorii veritabili nu s-au mai întors în Amzei şi cea mai pitorească piaţă a Bucureştiului a dispărut, pentru totdeauna, probabil: locuitorii sectorului 1 au plătit ca s-o piardă.

În Piaţa Amzei, ca şi pe Calea Victoriei, încercarea de a construi mai binele riscă să distrugă un bine fragil, obţinut după tranziţie. În locul milioanelor cheltuite pe îmbunătăţiri, cîteva dialoguri cu cei care folosesc aceste spaţii ar fi ajutat la o evoluţie organică şi sigur mai ieftină a acestor spaţii tradiţionale bucureştene.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.