La Păltiniş

Ana-Maria STAN
Publicat în Dilema Veche nr. 404 din 10-16 noiembrie 2011
La Păltiniş jpeg

Prin 1979, un personaj celebru, care se exilase/refugiase aici, spunea că turul acestei mici localităţi „durează o oră şi cinci minute“. Astăzi, acelaşi înconjur îţi ia probabil mai mult, nu am cronometrat. Păltinişul, căci despre el este vorba, rămîne o destinaţie populară şi – simbolic – culturală pentru români (mai bătrîni sau mai tineri), totuşi există relativ puţine cercetări care să îi reconstituie istoria.

Unul dintre cei mai avizaţi cunoscători ai locului, dr. Mircea Dragoteanu, oferă într-una dintre lucrările sale (Istoria Poştelor locale transilvane, ed. a II-a, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2008) date interesante despre evoluţia şi dezvoltarea Păltinişului. Apariţia staţiunii se leagă de dorinţa membrilor Asociaţiei Carpatine Transilvane (Siebenbürgischer Karpathen Verein – S.K.V.) de a crea, în împrejurimile Sibiului, o aşezare potrivită deopotrivă pentru tratamente balneo-climaterice, relaxare şi turism montan. După discuţii, s-a ales o vale împădurită din vecinătatea comunei Cristian, unde curgea un izvor denumit de localnici Hohe Rinne. În noiembrie 1891 s-a semnat între filiala din Sibiu a S.K.V. şi comuna Cristian un contract de arendare pentru 50 de ani (1 ianuarie 1892-31 decembrie 1941). Lucrările de construire ale diferitelor pavilioane care au alcătuit nucleul staţiunii au durat doi ani, meşterii dulgheri români din Mărginime folosind tehnici tradiţionale pentru a ridica cabane în stilul vilelor din Tirol. Inaugurarea oficială a Păltinişului (Hohe Rinne) a avut loc pe 10 iunie 1894, iar frumuseţea locurilor şi calitatea tratamentelor de care se putea beneficia aici a atras rapid numeroşi vizitatori. Deja în primul sezon, adică între 10 iunie – 15 septembrie 1894, la Hohe Rinne au sosit 716 persoane. Afluenţa aceasta a avut un impact vizibil şi asupra dezvoltării drumurilor, astfel că, pînă în 1902, s-a reuşit terminarea unei şosele care asigura accesul direct dintre Răşinari şi Păltiniş.

Păltinişul ascunde însă multe alte poveşti savuroase. Refugiată din toamna lui 1940 la Sibiu, Universitatea clujeană a jucat şi ea un rol important în existenţa acestei localităţi. Deoarece fusese nevoită să renunţe, din cauza împrejurărilor politico-diplomatice ale acelor ani, la folosirea cabanelor de la Colibiţa (vezi Dilema veche, nr. 338, 5-11 august 2010), Universitatea clujeană a căutat să găsească alte reşedinţe de vacanţă pentru profesorii şi studenţii ei. Drept urmare, în iulie 1941, Universitatea a reuşit să încheie ea însăşi cu autorităţile comunei Cristian un nou contract de arendare pentru toate pavilioanele de la Păltiniş. Schimbarea situaţiei juridice a staţiunii nu s-a făcut însă uşor, documentele vremii menţionînd „dîrza opoziţie“ a foştilor arendaşi, adică a S.K.V-ului. Universitatea din Cluj-Sibiu a primit în folosinţă Păltinişul pentru 15 ani, angajîndu-se să amenajeze aici „un cămin de munte pentru reconfortarea studenţilor şi a corpului didactic, precum şi pentru marele public“. Investiţiile instituţiei academice în clădirile de la Păltiniş au fost substanţiale pentru anii războiului – peste 7 milioane de lei –, dar repede recuperate, la sfîrşitul verii lui 1942 înregistrîndu-se, spre exemplu, un profit de 559.521 de lei după cazarea aici a studenţilor, profesorilor şi a altor turişti. Azi, din clădirile de la Păltiniş care au aparţinut Universităţii s-au păstrat foarte puţine urme, recent fiind descoperită însă o plăcuţă care consemnează în bronz prezenţa aici a studenţilor clujeni. Nostalgici după oraşul originar al Almei lor Mater, ei au botezat unul dintre izvoarele din Păltiniş cu numele „Izvorul Dorului Clujului“.

Nu ne rămîne decît să aşteptăm ca cercetări ulterioare să ne dezvăluie noi secrete din viaţa Păltinişului... 

Ana-Maria Stan este doctor în istorie, cercetător la Muzeul Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca.

Foto: Muzeul UBB

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.