Meserii uitate (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 544 din 17-23 iulie 2014
Meserii uitate (II) jpeg

Despre Bucureşti nu scriu bucureştenii decît dacă scriu un ghid. Scriu de obicei francezii, germanii şi englezii, ca să-i înveţe pe români ce să creadă despre Bucureşti.

Pînă la ultimul Război exista o temă comună la toţi aceşti autori, un acelaşi aspect al subiectului, anume impresia că stăpînirea otomană a influenţat adînc, definitiv, cultura românească. Deci, călătorii străini îşi aduceau aminte de Orient cînd ajungeau aici.

Din viaţa orientală erau desprinşi hamalii şi lustragiii. Şi unii, şi alţii, indispensabili pe vremuri, supravieţuiseră chiar în plină perioadă comunistă. Dovadă bancul cu: „Tovarăşi bagajişti, vă aduc salutul bagajiştilor din Moscova!“ Era destul ca să se dea jos din tren cineva şi se îngrămădeau în jurul său profesioniştii gata să-şi încarce spinarea cu un maldăr de geamantane. Acum n-au mai rămas decît şoferii ale căror maşini ocupă poziţii la intrările în gară, făcînd concurenţă taxiurilor.

Lustragiii te aşteptau la un colţ de stradă, au fost odată, demult, în Piaţa Romană, pe unde e acum chioşcul de ziare înainte de Hotelul Duke, iar ultimii au încercat să-şi instaleze cutia cu vacsuri şi perii în pasajul subteran de la Piaţa Universităţii. Vorbesc de centru fiindcă acolo se găseau clienţii amatori să-şi dichisească pantofii. Figura tuciurie a celor mai mulţi te ducea cu gîndul la un peisaj colonial. Poate de aceea i-au luat la goană autorităţile. Cred că în provincie au întîrziat să dispară, după cum şi vizitii se mai găseau acolo pe la mijlocul anilor ’50. În Bucureşti însă, nu mai vedeai o brişcă, după ce fuseseră atît de obişnuite încît erau pomenite într-un cîntec licenţios de pe vremea lui Tănase. Cît nu apăruse încă asfaltul, trăsura era indispensabilă pentru a naviga prin Bucureşti, mersul pe jos fiind împiedicat de nămolul adînc. Pe atunci, majoritatea vizitiilor erau lipoveni. Caftanele lor albastre şi negre erau vizibile în Piaţa Teatrului Naţional şi în cartierul străzii Romane. Despre ei se spunea că sînt obligaţi de cultul lor religios să se castreze după ce îşi asiguraseră descendenţa masculină. Pe la 1900, trăsurile de închiriat, cu doi cai, erau în tot oraşul vreo 850, la care se adăugau alte 200 pentru serviciul de noapte. Tariful acestor taxiuri era de un franc pentru o cursă şi doi pentru o oră.

Tot o meserie moştenită din trecut şi care nu-şi va mai avea rost după 1882, deşi eu am mai întîlnit sacagii prin sate dobrogene chiar în anii ’60, era creată de necesitatea alimentării cu apă potabilă. Sacaua cu apă scoasă din Dîmboviţa călătorea pe o căruţă de la un abonat la altul, unde avea de umplut o putină. Bineînţeles, sacagiul a mai transportat apă şi mai tîrziu, dar numai pentru spălarea rufelor acasă. La începutul secolului trecut, lucrările tehnice pentru igienizarea alimentării cu apă în Bucureşti, în cantităţi masive, au fost o adevărată epopee, în cursul căreia s-au ilustrat inginerii N. Cucu şi Elie Radu.

Meseriile înşirate pînă acum, eliminate ca „orientale“, au devenit inutile prin modernizare – cu toate că eu am nostalgia lustragiilor! Îmi vine în minte, dimpotrivă, una care a pătruns la noi din Occident, încă din veacul al XVII-lea, cu toate că pe calea Imperiului Otoman, unde au adus-o darurile oferite sultanilor. Necesitatea acestei profesii este indiscutabilă, dar ea se menţine aşa cum s-a răspîndit, la nivelul micului atelier individual. În faţa ceasornicarului cu lupa înşurubată în orbită, numărul clienţilor n-a scăzut. În camera plină de oameni, nerăbdători sau ştiind să aştepte, se măsoară timpul. Ceasurile din jur stau, fie că sînt pendule care s-au oprit de mult, fie jucării pentru copii, sau deşteptătoare care nu mai au pe nimeni pe care să îl trezească. Stăpînul lor e absorbit în urmărirea unor resorturi complicate. Măsurarea timpului se desfăşoară pe inventare paralele, intrînd tot mai adînc pe un teritoriu pe care noi credem că-l prevedem.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.